Intoleranța la gluten este considerată adesea una dintre ”bolile secolului”. Care sunt motivele și ce trebuie să facem într-o astfel de situație, ne spune medicul nutriționist Mihaela Bilic.
Sensibilitatea la gluten are caracteristicile unei epidemii și a crescut ca frecvență cu 250 la sută în ultimii ani. Greu de crezut că este vorba de... autosugestie, din moment ce atâția oameni reacționează negativ la prezența cerealelor în alimentație.
”Cum de organismul nostru a devenit brusc sensibil și intolerant la gluten? Ce este de fapt glutenul? O proteină din cereale (grâu, orz, ovăz, secară) care se înmoaie și devine elastică la contactul cu apa. Datorită glutenului, făina poate fi frământată și transformată în aluat pentru pâine și prăjituri (...). Din păcate, fracția gliadină din gluten este rezistentă la acțiunea enzimelor, fapt care determină o digestie incompletă, cu inflamația mucoasei intestinale și apariția intoleranței ", a explicat Mihaela Bilic.
Una dintre probleme este că, în prezent, glutenul e folosit ca aditiv alimentar în peste 30 la sută dintre produsele supraprocesate de pe rafturile magazinelor. Deci nu a crescut cantitatea de gluten din cereale, însă a crescut cantitatea de gluten din alimente, el fiind adăugat ca agent de îngroșare. Industria alimentară se mai face vinovată de un aspect: în goana după produse cat mai rapid de preparat, a fost scurtat timpul de dospire al aluatului.
”Microorganismele prezente în drojdie sau în maia au rolul de a predigera glutenul, culturile de bacterii benefice descompun proteinele în aminoacizi ușor de digerat. Cu condiția să fie lăsate să acționeze! În prezent, timpul de dospire este de maximum 2 ore, când de fapt ar trebui să fie de 24-48 ore, deci nu e de mirare că aluatul dospit insuficient ne produce indigestie”, arată medicul nutriționist.
Care este soluția? În prezent nu există tratament nici pentru boala celiacă, nici pentru intoleranță, singura variantă este să eliminăm glutenul din alimentație. Ușor de zis, greu de pus în practică, pentru că există urme de gluten în aproape toate produsele. În plus, viața nu mai are gust fără pâine, produse de panificație, patiserie și cofetărie. Cerealele sunt ingrediente de bază ale dietei noastre, fără de care nu putem și nu vrem să trăim.
”Acolo unde enzimele digestive nu s-au dovedit eficiente în metabolizarea completă a glutenului, speranța ne vine din altă direcție: probioticele! Coloniile de bacterii benefice din produsele fermentate sunt capabile să protejeze celulele intestinale de acțiunea nocivă produsă de gliadină. Există studii care arată că Bifidobacterium lactis administrat sub formă de supliment probiotic reduce efectul inflamator al glutenului în intestinul subțire. Alegeți produsele care conțin o concentrație mare de Bifidobacterium lactis. Ca să neutralizăm gliadina avem nevoie de 6 miliarde de unități formatoare de colonii/doză. Asta nu înseamnă că putem scăpa de boala celiacă, dar probioticul completează și eficientizează regimul fără gluten și grăbește refacerea mucoasei intestinale”, ne recomandă Mihaela Bilic.
Acesta este avantajul când vine vorba de probiotice: au doar beneficii, fără efecte secundare și le putem lua pe perioade îndelungate, fără niciun risc.
