
Ion Zimbru
DRAGOSTE și SETE
Marți, 07 Septembrie 2021 00:00 | Publicat în Divina Tragedia
Maria Departe nu stă la mare distanţă de Ion Aproape. Între ei nu se află decât un gard din nuiele de carpen împletite orizontal printre pari de salcâm. Bărbatul femeii Departe, Costică, a murit pe frontul de est, la Ţiganca, în al doilea război mondial. Femeia bărbatului Aproape, Ioana, a murit de inimă rea, acasă, când Ion era la Ţiganca, soldat şi camarad de-al lui Costică, în acelaşi pluton, dar şi în aceeaşi grupă de infanterişti. Carne de tun săracă şi multă ...
NEC PLUS ULTRA Din colecția „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” RE/DARE SAMĂ (cu Steaua)
Marți, 07 Septembrie 2021 00:00 | Publicat în NEC PLUS ULTRA
o văd în cădere, numai în cădere o văd - în rest, toată viaţa, ca şi cum n-ar fi, ca şi cum n-aş avea ochi pentru înainte şi îndărăt, iar ea, ca şi cum n-ar avea noapte şi zi din când în când - să nu mi se pară că nu-s pe acest frumos şi trist şi nalt şi adânc rotund - glasul matern mă roagă să mă uit în sus şi s-o văd şi să-mi re/dau samă cât pot fi de mărunt şi mă uit, şi mă uit - şi numai în cădere mă vede şi mă apucă de mâini şi mă ridic ...
TRECEȚI DINCOLO!!!
Luni, 06 Septembrie 2021 00:00 | Publicat în Divina Tragedia
Sigur că da! Cum să nu-mi aduc aminte? Parcă aşa era: vă ordon, treceţi Prutul! Sau, dacă am avea un alt Mareşal deştept, numai bun de asasinat, ar urma să-mi amintesc: vă ordon, treceţi Nistrul! Sau, dacă am avea...!... Dar nu avem! Asta-i: nu avem! Şi, dacă nu avem, ce facem? Stăm aşa, cu aia-n ăla, cu alea-n alea, cu alea-n ăla? Nu, nu stăm! Nu stăm, şi pace! Da? Drept pentru care, zicem: vă rog foarte frumos, treceţi Dincolo! De ce? Păi, aici ce mama zmeilor să mai ...
NEC PLUS ULTRA Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” Stop-Cadru [re/facerea lumi(n)i(i)]
Luni, 06 Septembrie 2021 00:00 | Publicat în NEC PLUS ULTRA
Motto:„lumină lină lini lumini/ răsar din codrii mari de crini/ i-atâta noapte şi uitare/ şi lumile-au pierit din zare/ au mai rămas din veghea lor/ luminile luminilor” - (Ioan Alexandru - „Lumină lină”)Tocmai din centrul nevăzut al lumiivin să-ţi aduc umilul meu cuvânt:sunt dependent de gândurile talenegre şi albe, care mi-au înfrântcărări şi visuri şi mirări spre tine,chiar şi ne/norocirea de-a mai fiun fluture de lampă, fără minte,gata de moarte-n fiecare zi. ...
Realitatea Românească
Sâmbătă, 04 Septembrie 2021 00:00 | Publicat în Divina Tragedia
Am crezut că a dat colţul... şi nu m-a chemat şi pe mine la îngropare. Nu, nu a murit. Nu moare moş Ion Mutelcă, aşa, cu una, cu două, cu şapte, cu nouă, cu o mie şi una de boli pe trupul şi pe sufletul lui de consumator. Consumator serios de realitate românească, de nenorocire democrată şi de nesimţire capitalistă. Nu moare moş Mutelcă de dragul Patriei, de sanchi, de ciudă, de dragul ne/aleşilor ajunşi nişte penali şi nişte penibili, nişte cărnuri şi cărniţe car ...
Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" PUNCT [şi... de la CAPĂT]
Sâmbătă, 04 Septembrie 2021 00:00 | Publicat în NEC PLUS ULTRA
care CAPĂT? - (parcă) se aude dinspre împrejurul lui TOT, ca şi cum o confuzie/iluzie gramaticală/materială stăpâneşte centrul afacerilor morfologice şi sintactice ale majestăţii sale: cuvântul îndurerat în cot şi-n întreaga lui dimensiune cu alură/pretenţie imperială şi cu plus/minus ZERO însemnătăţi teoretice şi practice pe toate scările ne/inventate şi suitoare/coborâtoare până în agonia şi extazul acestui timp/spaţiu indiferent, până în fundul şi în c ...
Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" ARIA CERCULUI și ARIA IUBIRII (cotrobăire-n viitor)
Vineri, 03 Septembrie 2021 00:00 | Publicat în NEC PLUS ULTRA
Trecuse un veac de mii de ani de la naşterea mea - şi eu încă umblam cu cercul printre marile şi ultimele minuni ale lumii, şi tu stăteai şi umblai după mine cu ghetele pe dos şi în rochie de stambă, şi eu îţi recitam şi-ţi scriam poezii despre aria cercului şi aria iubirii exact când plângeai cât de trist şi cât de frumos ştiu să moară fluturii de lampă! Acum nu mai ştiu câte veacuri de mii de ani au trecut de la moartea mea, nu mai ştiu dacă aria cercului şi a ...
DIVINA TRAGEDIA
Vineri, 03 Septembrie 2021 00:00 | Publicat în Divina Tragedia
Şi nici în ruptul capului nu-mi amintesc de ce naiba n-am scris niciodată despre lacrămi. Adicătelea, ticălosul de mine, am manuscris aşa de mult despre Mamă şi despre Maria şi despre Deşertăciune, încât mi se pare o crimă să nu desenez măcar un cuvânt despre lacrămă, lăcrămare, lăcrămaţie, lacrimatoriu. Şi iată-mă pus în situaţia să scriu despre-un plâns, despre-un anume plâns. Din acela real şi cutremurător, nu fals şi urlat. Nici nu ştiu cum să încep. Ş ...
PUR și SIMPLU
Joi, 02 Septembrie 2021 00:00 | Publicat în Divina Tragedia
Acesta este! Aceasta este! Aceştia sunt! Acestea sunt! Nimic în minus! Nimic în plus! Doar câte-o atingere de viaţă şi de moarte! Aşa, din când în când! Mai rar sau mai des! Funcţie de aportul fiecăruia la Mister! Funcţie de cât crede fiecare că nu poate fi altceva decât Personajul (mai mare sau mai mic, important sau banal) al unui Vis: visul cestui ori celuilalt Celest! Vis cu ochii închişi sau deschişi în In(de)Finitul Somn Universal! Somn egal cu Extazul şi Agonia din o ...
Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" CAPRA VECINULUI
Joi, 02 Septembrie 2021 00:00 | Publicat în NEC PLUS ULTRA
pe vremea când studiam constituţia caprei de tăiat lemne, cu pădurea spânzuraţilor deschisă taman la pagina despre execuţie, a venit o pasăre mai neagră decât corbul lui poe, dar n-a reuşit să-mi şoptească celebrul nevermore, deoarece a trecut vecinul deştept cu buldozerul şi a răsturnat ograda peste mine, uite-aşa, să moară şi capra vecinului! uite-aşa! s-o creadă el că poate să-şi irosească viaţa în pădurea mea! crede că dorul mă abandonează aşa, cu una, cu ...