Tratament pentru răguşeală

Tratament pentru răguşeală
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

* Inflamarea laringelui - o cauză comună * Fumatul, consumul de alcool sau de lichide reci sau fierbinţi - contraindicate dacă aţi răguşit * Şoptitul şi ţipatul dăunează *

De cele mai multe ori, răguşeala sau disfonia (incapacitatea pacientului de a rosti cuvinte sau rostirea lor pe o tonalitate modificată, nefirească a vocii) este cauzată, de regulă, de probleme apărute la nivelul corzilor vocale.

Inflamarea laringelui este unul dintre principalii factori care duc la apariţia disfoniei. Posibile cauze pot fi însă şi: infecţiile virale sau alte infecţii locale, inflamarea ganglionilor limfatici care ajung să preseze corzile vocale, eventualele traumatisme la nivelul laringelui, sinuzita, alergiile, bronşitele, cancerul laringian sau pulmonar, infecţia cu  HPV (papilomatoza laringiană) şi, în unele cazuri, amigdalita.

Specialiştii spun însă că vocea ni se poate modifica şi atunci când suntem stresaţi, când consumăm în exces tutun sau alcool sau atunci când ne suprasolicităm corzile vocale, vorbind sau cântând prea mult sau prea tare.

Dacă aţi răguşit, cel mai important este să stabiliţi - sau să lăsaţi medicul să o facă, dacă situaţia o impune - cauzele exacte care au cauzat problema.

Sfaturi utile

Indiferent de cauza răguşelii, este bine să vă menajaţi vocea şi să nu vorbiţi decât dacă este absolut necesar. Atunci când trebuie neapărat să o faceţi, încercaţi să găsiţi tonalitatea firească: în nici un caz nu încercaţi să ţipaţi şi nu şoptiţi, pentru că astfel presiunea exercitată asupra corzilor vocale este şi mai mare. Evitaţi plânsul şi hohotele de râs măcar pentru câteva zile, nu fumaţi  şi nu consumaţi alcool.

În cazul în care răguşeala nu dispare în câteva zile, este necesar să mergeţi la medic. Pentru infecţiile virale, adesea poate fi necesar un tratament mai uşor, cu paracetamol, dar pentru cele bacteriene aţi putea avea nevoie de antibiotice, care nu trebuie administrate decât la recomandarea medicului.

În urma investigaţiilor specifice - care pot include, în anumite cazuri, nu doar examinarea gâtului, ci şi laringoscopie, explorări realizate cu ajutorul computerului tomograf sau a altor mijloce radiologice, medicul va putea stabili cu precizie cauza disfoniei acute sau cronice şi vă va putea recomnda tratamentul adecvat.

Citit 1855 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.