Începând cu vara acestui an, pungile din plastic subţire şi foarte subţire, cu mâner, vor fi interzise în România, după ce Comisia Europeană a adoptat prima strategie la nivel continental privind materialele plastice. Potrivit documentului, toate ambalajele de pe teritoriul european vor deveni reciclabile până în 2030.
Concret, se doreşte reducerea consumului de articole din plastic de unică folosinţă, iar utilizarea intenţionată a microplasticului va fi limitată. "Trebuie să luăm măsuri pentru ca plasticul să nu mai ajungă în apa, în mâncarea şi în organismele noastre. Singura soluţie pe termen lung este reducerea deşeurilor din plastic, printr-o reciclare şi o reutilizare sporite", a declarat prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, responsabil cu dezvoltarea durabilă.
Ţări precum Italia, Franţa, Danemarca sau Irlanda au interzis complet utilizarea pungilor de plastic şi au trecut la folosirea celor din material textil, care nu prezintă la fel de multe riscuri pentru mediu şi pentru sănătatea oamenilor şi cea a animalelor.
Reprezentanţii organizaţiilor de mediu din România spun că se luptă pentru transpunerea directivei de trei ani şi că, dat fiind faptul că până acum nu s-au luat măsuri, iar ecotaxa pusă pe pungile din plastic nu este o soluţie, e nevoie de o accelerare a demersurilor, astfel încât să ne aliniem celorlalte ţări europene. Statisticile arată că un român consumă între 300 şi 500 de pungi pe an, puţine dintre ele ajungând, în final, să fie reciclate.
În oceane, mai mult plastic decât peşte, până în 2030
"Legislaţia europeană încearcă să interzică total pungile care sunt oxodegradabile, cele care nu dispar, ci se transformă şi ajung de foarte mult ori în natură, inclusiv în fluvii şi în oceane. În momentul de faţă, la nivel de studii, este o estimare că aproximativ opt milioane de tone de ambalaje de plastic ajung în mări, oceane şi fluvii la nivel planetar. Iar, dintre acestea, 270 de tone plutesc", a explicat, pentru "Adevărul", Andrei Coşuleanu, directorul executiv al organizaţiei "Let's Do It Romania".
Un risc major e faptul că, până în 2030-2050, în mări, fluvii şi oceane va fi mai mult plastic decât peşte. "În prezent, o cantitate foarte mare de peşte pe care omul o consumă este infectată cu plastic, dat fiind faptul că, de foarte multe ori, peştii ajung să confunde hrana cu plasticul şi îl ingerează. Până la urmă, tot asupra noastră ajunge această particulă de petrol, pentru că plasticul e făcut din petrol", a completat Coşuleanu.
