Probă obligatorie înaintea examenului de bacalaureat, testarea competenţelor digitale în timpul clasei a XII-a va fi organizată de fiecare liceu în parte.
După noul calendar, care mută examinarea din ianuarie în aprilie, viitorii absolvenţi au un răgaz mai mare să recapituleze lecţiile de Tehnologia Informaţiei şi Comunicării (TIC) din primii doi ani de liceu. Iar profesorii sau informaticienii au vreme să pregătească laboratoarele de informatică, destul de încercate de timp şi de nerăbdarea elevilor.
Între timp, mai exact în cel mult două săptămâni, şi Ministerul Educaţiei are de publicat metodologiile-restanţă privind organizarea în detaliu a celor trei probe de competenţe.
Elevii de clasa a XII-a ştiu că peste câteva luni vor avea de susţinut o testare a cunoştinţelor de utilizare a unor programe simple de calculator.
Fiecare subiect va cuprinde 25-30 de cerinţe despre utilizarea computerului şi organizarea fişierelor, sisteme de operare, procesoare de texte, procesoare de calcul tabelar, prezentări, baze de date şi mijloace moderne de comunicare, respectiv internet. Cert este că ei vor da examenul în şcolile lor, urmând să fie programaţi la test, în ordinea alfabetică, în intervalul 10-29 aprilie.
Computerele vor trebui să fie conectate la Internet, să aibă instalate aceleaşi softuri necesare susţinerii probei şi să nu conţină alte informaţii ajutătoare la rezolvarea cerinţelor. În următoarea perioadă, elevii ar urma să susţină şi o simulare a probei.
Calculatoare noi, mai slabe decât cele vechi
Dotate într-un program de anvergură al Ministerului Educaţiei, derulat pe mai mulţi ani, puţine licee mai păstrează intacte absolut toate computerele. Liceele din mediul rural au primit un laborator, iar cele din mediul urban două laboratoare, fiecare a câte 25 de calculatoare AeL.
Cele mai noi dotări s-au făcut în 2008, dar, culmea, profesorii de informatică spun că noile computere sunt mai puţin fiabile decât cele trimise în şcoli la începutul anilor 2000.
Unele licee au avut nevoie de mai multe computere, mai ales că populaţia lor şcolară era mai mare decât a altor instituţii de învăţământ. Aşa este şi cazul Grupului Şcolar Metalurgic, care a reuşit să îşi suplimenteze numărul de laboratoare prin achiziţii proprii sau sponsorizări.
Altfel, un calculator ar fi fost utilizat de aproximativ 200 de elevi săptămânal, dacă programarea în laborator ar fi permis.
Condiţii diferite de studiu
Insuficiente pentru o clasă întreagă de elevi, reparate de câteva ori la rând sau stricate fără drept de apel, calculatoarele din laboratoarele ministerului vor trebui să facă faţă unui examen naţional.
„Datorită ultimelor dotărilor stăm ok la acest capitol, dar bineînţeles e loc şi de mai bine”, consideră informaticianul Colegiului „Traian Vuia” (Auto), Cristian Ciocan.
În acest liceu mai funcţionează 39 din cele 50 de calculatoare. „Le-am reparat, le-am înlocuit componente. Uneori, după ore, am găsit şi cabluri tăiate. Cum e o şcoală de băieţi, nu e uşor să-i supraveghezi”, ne spune informaticianul.
„Cel mai des înlocuim mouse-ii...”, aflăm şi de la profesoara Angela Victoriu, de la Grupul Şcolar „Energetic”, pe când la Grupul Şcolar Pechea, anul şcolar a început cu un monitor stricat.
Totuşi, orele de TIC, de informatică, dar şi lecţiile AeL la unele discipline se fac în aceste laboratoare. Cum se împacă elevii dintr-o clasă, nevoiţi să stea şi câte doi la un calculator numai ei ştiu.
„Proba de testare a competenţelor digitale se va desfăşura fără probleme în aceste laboratoare, iar elevii trebuie să ştie că nu va fi un examen dificil”, declară şi inspectorul şcolar de specialitate Camelia Negoiţă, în aşteptarea precizărilor de la minister.
Totuşi, condiţiile diferite de testare par să-i dezavantajeze, din start, pe viitorii candidaţi, mai ales că unii au computere de când s-au născut, acasă, pe când alţii au deschis primul calculator abia în liceu.
Util sau inutil?
În urma examenului, elevii nu vor primi note sau calificativul admis / respins, ci un document care specifică nivelul lor de competenţă în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Cu alte cuvinte, e vorba despre un fel de testare-atestat. Rămâne de văzut cum va fi echivalat cu standardele europene, părerile despre utilitatea certificatului astfel obţinut fiind deja împărţite.
Pe de o parte sunt cei care consideră că tânărul absolvent nu va avea decât o bucată de hârtie în plus, numită diplomă.
„Nu ştiu dacă ar fi trebuit să se susţină această probă. Oricum, la sfârşitul liceului, elevii trebuie să aibă cunoştinţe despre sisteme de operare, Office, calcul tabelar, acces la internet, reflectate în note şi medii”, spune informaticianul Colegiului „Auto”, fost profesor de informatică, neîncrezător în acest sistem de evaluare.
Pe de altă parte, sunt cei care îi acceptă valoarea, dar nu ştiu cât de motivaţi sunt tinerii pentru a obţine punctajul maxim la test. „Atât timp cat ei pot să obţină 0 (zero) puncte şi să meargă mai departe, la examenul de bacalaureat, nu va fi mare lucru această probă.
După ce termină şcoala, oricând pot urma cursurile ECDL - Permisul european de conducere a calculatorului - care totuşi costă destul de mult, sau cele puse la dispoziţie de AJOFM - gratuite pentru şomeri”, este părerea lui Vasile Manolache, profesor de informatică la un liceu gălăţean.
CALENDARUL EVALUĂRILOR DIN CLASA A XII-A
· 15-17 februarie 2010 - competenţe lingvistice de comunicare orală în limba română
· 19 - 29 aprilie 2010 - competenţe digitale
· 31 mai - 4 iunie 2010 - competenţe lingvistice într-o limbă modernă
Explicaţii foto:
1 - Elevii din clasele mici vor ajunge să facă ore pe calculatoare care au o vârstă mai mare decât a lor…
2 - „Anul trecut, am organizat la şcoală un concurs de informatică online, iar conexiunea cu serverul ministerului a mers foarte greu. Să sperăm că nu aşa va fi şi la testarea de la bacalaureat”, spune profesoara Victoriu de la „Energetic”
