* Direcţia pentru Protecţia Copilului a încercat să afle greutăţile cu care se confruntă asistenţii maternali prin intermediul unor întâlniri *
Reprezintă o categorie profesională aparte. Lucrează acasă, iar programul este zilnic, inclusiv sâmbetele şi duminicile, 24 de ore din 24. Sunt plătite de stat cu sume relativ modice, dar, în ciuda acestui aspect, investesc sentimente uneori mai mult decât e cazul în slujba pe care o prestează.
Este vorba despre mamele profesioniste, cele care au grijă de copiii abandonaţi, daţi în plasament de Direcţia pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC). Iar problemele cu care se confruntă cele care au ales profesia de mamă sunt nenumărate.
Adăugaţi la toate problemele pe care le întâmpină o mamă obişnuită o mulţime de hârtii care trebuie completate şi o grijă sporită care vine din faptul că nu este vorba despre copilul tău.
Iar uneori lucrurile se complică pentru că vine vremea ca unii dintre copii să se întoarcă în familiile care i-au abandonat sau să se facă reîntregirea familiei. Iar părinţii profesionişti găsesc cu greu puterea de a se despărţi de aceşti copii, pe care i-au îngrijit şi iubit ani întregi la fel ca pe propria odraslă.
Întâlniri pentru schimburi de experienţă
Recent, conducerea DGASPC a început să organizeze întâlniri cu asistenţii maternali profesionişti din Galaţi, pentru ca aceştia să se cunoască între ei, să îşi împărtăşească din experienţa proprie şi să mai afle diverse rezolvări ale problemelor cu care se confruntă.
Asta dincolo de întâlnirile obişnuite cu asistenţii sociali ai DGASPC. „La întâlniri participă asistentul social care se ocupă de asistentul maternal, asistentul social pentru copii, psihologul, şeful serviciului de asistenţă maternală şi directorul instituţiei”.
„Am considerat că e o idee bună pentru că se cunosc între ei şi în acest fel şi eu ajung să îi cunosc. Întâlnirile au fost făcute în aşa fel încât să îi adunăm la un loc pe cei care au copii cu probleme asemănătoare”.
„De exemplu, i-am convocat pe cei care se ocupă de copii cu handicap, am avut întâlniri cu cei care au copii mici, până în doi ani, cu cei care au în grijă adolescenţi”.
„Acum deja am început să îi chemăm în funcţie de asistentul social care se ocupă de ei, acum nu mai e vorba despre categorii speciale. Avem patru-cinci întâlniri săptămânal cu aceste grupuri”, a declarat directoarea DGASPC Galaţi, Manon Cristoloveanu.
Renunţarea la copil, foarte dificilă
Am asistat ieri la una dintre întâlnirile mamelor profesioniste, la sediul instituţiei. Unul dintre cazurile care ne-au atras atenţia a fost legat de două mame profesioniste care avea în grijă doi fraţi”.
„Direcţia a hotărât să reunească familia, astfel că unul dintre copii va trebui să părăsească asistentul maternal care l-a crescut de mic, pentru a trece în familia celui care i-a crescut sora până acum”.
„Dincolo de faptul că au fost conştienţi de la bun început că, mai devreme sau mai târziu, acest lucru se va întâmpla, asistenţii maternali se dovedesc a fi foarte afectaţi în momentul în care îşi „pierd” copiii.
„Ei trebuie să ştie foarte clar că sunt angajaţi şi că pentru noi pe primul plan se află copilul. Aceştia, dacă au fraţi, trebuie să stea împreună. Dacă s-a făcut o greşeală la un moment dat şi fraţii au fost daţi în familii diferite, nu trebuie să persistăm în greşeală”.
„E drept, ataşamentul faţă de copil nu are cum să nu intervină, dar sunt foarte multe meserii în care intervine ataşamentul. Şi o învăţătoare, şi un diriginte trebuie să se despartă după patru ani de un copil foarte bun, la care a ţinut”.
„Şi părinţii îşi cresc copiii până la o vârstă când trebuie să plece la studii, să se căsătorească. Asta este. E o meserie ca oricare alta, unii au chemare, alţii nu”, spune directoarea Manon Cristoloveanu despre situaţiile în care asistenţii maternali trebuie să se despartă de copiii pe care i-au crescut ani de zile.
Discriminare?
O altă problemă semnalată la întrunirea de ieri şi nu numai este cea a discriminării pe care o suferă copilul în societate, la grădiniţă, la şcoală în momentul în care se află că provine din sistemul centralizat.
„Sunt şi asemenea situaţii. I-am rugat pe asistenţii maternali ca, în momentul în care simt că se face o astfel de discriminare, să ne anunţe. Asta este, de multe ori, unii nu-şi pot depăşi anumite prejudecăţi”.
„Dacă ar fi vorba doar de copii nu m-ar deranja foarte tare pentru că răutăţile între copii se practică. Mă deranjează când avem dificultăţi din partea adulţilor. Şi încercăm să discutăm cu ei pentru a rezolva problemele”, mai precizează Manon Cristoloveanu.
Întâlnirile centralizate cu asistenţii maternali vor continua şi în zilele următoare, conducerea DGASPC fiind convinsă că acestea sunt în beneficiul mamelor profesioniste şi, nu în ultimul rând, al copiilor.
843 de copii în plasament familial
În acest moment, în judeţul Galaţi sunt 597 de asistenţi maternali profesionişti. Aceştia au în grijă un număr total de 843 de copii. Recordul la copii aflaţi în plasament familial îl deţine un asistent care are nu mai puţin de cinci fraţi.
Explicaţii foto:
1 - În familii, copiii instituţionalizaţi se dezvoltă mult mai bine
2 - Şefa DGASPC, Manon Cristoloveanu, înţelege suferinţa mamelor profesioniste când se despart de copii, dar spune că este vorba doar de o slujbă
