* Obiectiv de apărare, (ne)apărat de nimeni * Se impune înălţarea digurilor * Studii rămase în fază de proiect * Recalibrarea albiei pârâului Chineja cu supraînălţarea digurilor ar costa cam cât referendumul Reabilitarea polderului Brateş este de două ori mai scumpă *
Uzură şi sărăcie
Existenţa Lacului Brateş, măcar în forma şi cu dimensiunile actuale, depinde în mare măsură de digurile care-l înconjoară. Acestea, în lungime de 20 de kilometri, sunt în administrarea ANIF (Administraţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare) Sucursala Moldova Sud, cu sediul la Galaţi.
Cât de important este Brateşul pentru această structură de îmbunătăţiri funciare cu sediul la Galaţi ne spune Aurel Zamfir, director regional ANIF, sucursala Moldova Sud.
„Brateşul a constituit mereu o prioritate pentru noi, pentru că bazinul înconjurat de diguri al acestuia are o importanţă deosebită şi anume aceea de polder, adică de bazin de compensare (de preluare şi stocare) a viiturilor din bazinul hidrografic Chineja prin CA (canalul de aducţiune) Chineja regularizat”.
„Lacul are deci un important rol de apărare în caz de inundaţii. În forma sa actuală a fost conceput iniţial doar ca polder şi nu ca bazin piscicol sau lac de agrement”.
„Digurile au fost finalizate în anii 1965-1966 şi, începând cu 1968, polderul Brateş a căpătat, totuşi, rol de folosinţă pentru piscicultură şi agrement”.
„În forma aceea iniţială a avut o durată de utilizare de 35-40 de ani perioadă care a trecut deja. Prin proiectul din acei ani, urma ca în urma colmatării inevitabile, polderul să fie mutat mai spre est, mai spre Prut adică”.
„Între timp, gândirea aceasta s-a schimbat, mai ales că niciodată n-au mai fost găsite fondurile necesare pentru a fi investite într-un proiect care, legat de Brateş, nu poate fi decât de anvergură. Poate şi de aceea s-a înţeles mereu că pentru noi Brateşul n-ar fi o prioritate”.
„E clar şi pentru noi, şi pentru toată lumea, de altfel, că pe măsură ce Brateşul se colmatează se ridică şi pânza freatică, mărindu-se şi volumul de apă, ceea ce impune înălţarea digurilor. În acelaşi timp, versantul dinspre DN26, de la Galaţi până spre Folteşti, a devenit instabil, cu alunecări de teren etc.”.
„Solul argilos-nisipos de pe acest versant, în contact cu apa începe să curgă… Evident, în zonă, adică pe malul drept al Chinejei nici n-ar fi trebuit să se înalţe tot felul de construcţii”, a subliniat Aurel Zamfir.
Am înţeles ceea ce era de înţeles: Brateşul, chiar aşa hăcuit, adică în forma dată prin desecările din anii 60, doar cu rolul de polder pe care îl are, e şi aşa în pericol din cauza colmatării şi implicit a degradării digurilor. Ce s-a făcut până acum pentru a se schimba în bine situaţia?
Zădărnicie pe trei ani
Într-o listă cu studiile înaintate de la Sucursala Moldova de Sud către structura centrală de la Bucureşti a ANIF găsim şi următorul titlu de studiu de prefezabilitate: Reabilitarea dig polder lac Brateş, Amenajarea Câmpia Covurlui, subamenajarea Brateşului de Jos, judeţul Galaţi.
Studiul a fost înaintat la centru încă din 10 noiembrie 2006. De altfel, despre acest demers tehnic ce trebuia să fie completat de un suport financiar am mai scris şi noi exact acum trei ani.
Ce s-a întâmplat între timp? Nimic. N-au fost bani, aşa cum ne confirmă de altfel şi interlocutorul nostru, sau n-o fi fost, zicem noi, susţinerea politică necesară pentru a fi obţinuţi aceşti bani.
În plus, de dată mai recentă (22-01-2008), a fost înaintat şi studiul de prefezabilitate – Recalibrarea albiei pârâului Chineja cu supraînălţarea digurilor de apărare, aval Folteşti, judeţul Galaţi. Nici pentru acest obiectiv n-au fost obţinuţi banii necesari.
Evident, în joc ar trebui să fie bani mulţi. De la directorul regional Aurel Zamfir aflăm că pentru punerea în operă a uneia dintre soluţiile de reabilitare a digurilor polderului Brateş.
Soluţie care se referă concret la refacerea profilului transversal şi longitudinal al digului la cotele iniţiale, la consolidarea taluzului interior cu dale din beton şi realizarea pe coronamentul digului a unui drum de exploatare cu lăţimea de patru metri – ar fi nevoie de 9.700.000 lei, adică circa 100 de miliarde de lei vechi.
Un pic mai ieftin decât organizarea referendumului din 22 noiembrie, pentru care s-au alocat deja peste zece milioane.
Bani doar de-o expertiză!…
„În 2008, aflăm de la inginerul Liviu Baltaga, inspector şef – Unitatea de Administrare (UA) Galaţi – Sud, la cererea noastră, s-a mai făcut o expertiză tehnică necesară obţinerii de fonduri pentru înălţarea şi consolidarea digurilor”.
„Asta înseamnă, evident, că de la o perioadă la alta am încercat tot să obţinem fondurile necesare pentru lucrările amintite. Chiar şi obţinerea de fonduri pentru ultima expertiză tehnică realizată este o dovadă în acest sens”.
„Pentru reabilitarea albiei pârâului Chineja, obiectiv legat direct de reabilitarea polderului Brateş, sunt necesari 17.942.240 lei. Astfel s-ar evita inundarea a 6.000 de hectare de teren agricol şi ar putea fi apărate de inundaţii peste 800 de gospodării şi anexe”.
„Ar mai fi de spus că întreg bazinul hidrografic al Chinejei a fost amenajat pentru combaterea eroziunii solului. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv fiind necesar în acelaşi timp ca lucrările agricole din imediata apropiere să fie făcute cu respectarea agrotehnicii antierozionale”.
„Dar nici măcar punerea în posesie a unor suprafeţe de teren nu s-a făcut aşa cum trebuie. Nu intrăm în amănunte tehnice, dar nerespectarea acestor condiţii a făcut ca tot debitul solid preluat de apele Chinejei să ajungă pe fundul Brateşului, acum deja colmatat.”
În fine, dacă vreodată, cineva va lua în seamă importanţa polderului Brateş, necesitatea investiţiilor de care am vorbit, cum va putea fi reabilitat?
„Dacă vor veni banii, ne spune ing. Liviu Baltaga, va fi necesar ca Brateşul să fie golit de ape printr-un canal care va fi săpat pe diagonală (dinspre nord spre sud-est).
Iar pământul rezultat va fi depozitat pe malul stâng al acestui canal, malul acesta având apoi rol de protecţie, de apărare, până ce va fi curăţat tot fundul lacului, până ce vor fi consolidate şi înălţate digurile”.
Optimismul e pe bani
Dar vor veni, oare, vreodată aceşti bani? „Eu sunt optimist”, spune ing. Aurel Zamfir, directorul regional al ANIF – Sucursala Regională Galaţi.
Iată, care e situaţia şi din punctul de vedere al celor ce au în administrare polderul Brateş. E clar că lipsa banilor e problema capitală. Aşa ajungem tot la potentaţii zilei gălăţeni, fie că sunt parlamentari, fie că sunt ministeriabili, fie că sunt politicieni, care se tot succed la putere.
Ei ar trebui să pună umărul la reabilitarea unui asemenea obiectiv precum este bietul fost mare Brateş. Evident, numai după reabilitare se mai poate vorbi de piscicultură, de agrement etc. Mai e mult până departe.
Explicaţie foto 2 (arhivă 2006): La discuţiile provocate de "Viaţa liberă” erau prezenţi Valeriu Lupuşoru, director tehnic ANIF, regretatul Stelian Rusu, fostul viceprimar Constantin Dumitriu, Grigore Mihalache, inginer piscicol şi, evident, Ştefan Dimitriu
