„În fiecare minut un cetăţean al Comunităţii Europene moare din pricina unei boli cauzate de fumat” informează Compartimentul de Promovare a Sănătăţii din Cardul Direcţiei Judeţene de Sănătate Publică (DJSP) Galaţi.
Evident, acestea nu sunt primele cifre pe care autorităţile din Sănătate le dau publicităţii în scopul de a-i convinge pe fumători să renunţe la viciu. Din păcate, mulţi dintre gălăţeni ignoră cu bună ştiinţă pericolele la care se expun şi continuă să fumeze, de multe ori periclitând şi starea de sănătate a membrilor familiei alături de care locuiesc.
De ce fumăm?
Printre motivele des invocate de fumători, atunci când vine vorba despre debutul viciului sunt: încercarea de integrare într-un grup social, curiozitatea, nevoia de a încerca ceva nou etc.
Potrivit DJSP Galaţi, printre alţi factori de presiune asupra celui care este expus riscului de a deveni fumător se mai numără şi “publicitatea la ţigări - mijloc prin care producătorii interesaţi îşi pregatesc şi îşi asigură viitorii consumatori - dar şi exemplul (negativ - n.r. ) al părinţilor şi dascălilor care fumează”.
De multe ori, atunci când fumătorul realizează că viciul său nu face decât să îi macine sănătatea, fără a-i oferi vreun atu pe plan social, dependenţa s-a instalat deja. În acel moment, fumătorul îşi exercită viciul pentru că nu se mai poate abţine.
Riscurile, atât de mediatizate, ale fumatului
Cancerul este una dintre cele mai grave maladii a căror apariţie este favorizată de fumat. Localizarea poate fi diversă: la nivelul cavităţii bucale, laringelui, esofagului, plămânilor etc.
Sistemul digestiv are de asemenea de suferit de pe urma consumului de tutun, care poate sta la baza dispepsiei greu de controlat şi apariţiei unor afecţiuni cum sunt gastritele sau ulcerele.
Nu în ultimul rând, sistemul cardio-vascular este grav afectat de fumat, fiind un fapt recunoscut că acest consum de tutun se numără printre factorii favorizanţi în apariţia bolilor de inimă şi accidentelor vasculare-cerebrale.
În plus, se pare că fumătorii de pipă şi trabuc prezintă riscuri mult mai mari de a dezvolta afecţiuni coronariene, comparativ cu fumătorii de ţigări şi, bineînţeles, cu nefumătorii.
Disfuncţiile erectile, calviţia şi problemele stomatologice se numără şi ele printre consecinţele des întâlnite ale consumului de tutun. De regulă, orice boală cronică este agravată de fumat, dat fiind că acest viciu deteriorează starea generală de sănătate a pacientului respectiv.
Şi demenţa se instalează mai uşor în cazul fumătorilor, susţin mai mulţi specialişti în domeniu.
Neajunsurile pe plan social
Chiar dacă la început fumatul pare o bună modalitate de a ne integra în anumite grupuri sociale, ulterior el poate deveni o problemă inclusiv din acest punct de vedere. Fumătorul inveterat nu se va mai simţi în largul său decât în spaţiile în care se poate fuma, fapt care ar putea să-i pună piedici serioase în stabilirea unor relaţii cu nefumătorii.
În plus, acesta riscă să sufere de pe urma unei respiraţii urât mirositoare şi să se plângă că hainele şi mâinile sale miros în permanenţă a tutun. Dacă aveţi astfel de probleme, soluţia e una singură: renunţaţi la fumat! Nu trebuie să o faceţi singuri, medicul sau farmacistul vă pot fi ajutoare de nădejde!