* Inginera Margareta Bălan (FOTO 3) a găsit întâmplător unul dintre tronsoane * Nămolul poate fi o capcană a timpului… *
„Şanţul de apărare al Galaţiului l-am găsit eu! L-am găsit: nu e chiar pe strada Coşbuc, cum se spune”, am aflat de la inginera gălăţeancă Margareta Bălan, singurul expert şi verificator din Galaţi atestat pentru terenuri de fundaţie de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei.
Se ştie, din tradiţie: cam pe locul unde trece astăzi strada George Coşbuc se întindea, în vestul municipiului, o râpă. Că a fost şanţ de apărare sau de fapt şanţ de demarcare a oraşului Porto-Franco, ca să nu se facă în această direcţie contrabandă cu mărfurile exceptate de taxe, toată lumea este de acord cu amplasarea.
Până acum. Cunoscut specialist în fundaţii şi terenuri, dna Bălan a făcut foraje într-o curte, pentru că proprietarul a dorit să ridice acolo o construcţie. Nu mică i-a fost mirarea să constate că terenul nu era stabil, fiind un fel de groapă adâncă, plină de nămol.
Mai multe determinări au făcut-o să înţeleagă că de fapt este vorba despre un şanţ mare, colmatat. Dar nu a fost singura astfel de zonă cercetată:
„L-am găsit undeva pe strada Etna şi, recent, într-o curte pe strada Eternităţii. Şanţul are o adâncime de opt-nouă metri. E plin cu apă, are încă mâl, mizerie. Pe urmă l-am găsit şi pe strada Movilei, acolo unde era un atelier mecanic. L-am mai găsit pe strada Plantelor”.
Am vorbit cu proprietarul terenului de pe Eternităţii, care ne-a rugat să-i respectăm anonimatul. În primăvară va începe însă ca să construiască o clădire pe acel teren.
Ocazie cu care am putea avea surprize, căci în astfel de locuri se arunca şi gunoiul şi cine ştie ce obiecte pierdute sau aruncate acolo în alt veac ar putea să ne aducă informaţii noi din acea vreme...
Este poate o şansă pentru arheologi căci, aflat sub şosea, şanţul ar fi rămas inaccesibil, poate veşnic sigilat!
Străzile gemene din Galaţi şi Brăila
Inginera gălăţeancă a lucrat mult şi în oraşul vecin. Cum a descoperit o parte a şanţului de apărare gălăţean pe strada Plantelor, a constatat o coincidenţă:
„Să ştiţi că şi şanţul de apărare din Brăila tot pe strada Plantelor l-am găsit. Şi tot cu nouă metri adâncime. A trebuit să mut din proiect blocurile de pe Plantelor, pe Dorobanţi. Mai spre Dunăre, pe strada Brătianu a trebuit să mut casa unui jurist, tot din cauza şanţului…”.
O cotitură spre „pastilă”?
Specialistul mai are o supoziţie: „Nu sunt sigură, pentru că nu am avut posibilităţi să cercetez, dar părerea mea este că un capăt de şanţului de apărare mergea spre Dunăre: bănuiala mea este că acel şanţ de apărare se sfârşea la blocul R5, din Mazepa”.
„Şi urca, pentru că noi n-am putut niciodată să batem piloni acolo unde ateriza Ceauşescu - „la pastilă”, actualul parc de pe Faleza Superioară, din faţa Inspecţiei în Construcţii”.
La forajele făcute înainte de construcţia blocului, pentru determinarea structurii solului, adâncimea stratului de sedimente a fost stabilită la 17 metri. De aceea şi construcţiile din zonă au necesitat metode speciale de fundare.
