Este cunoscut deja faptul că autorităţile locale manifestă un interes scăzut faţă de nevoile persoanelor cu dizabilităţi. În oraşul nostru, această categorie de persoane încă beneficiază de acces limitat atât la clădirile civile şi la spaţiul urban, cât şi la sistemul de transport public şi la alte servicii sociale.
Cel mai grav este, însă, când persoanelor cu dizabilităţi nu li se asigură dreptul la o locuinţă socială, cauza fiind, de cele mai multe ori, stocul limitat al acestui gen de locuinţe sau o sincopă apărută în procesul de atribuire.
Este şi cazul familiei Dănilă, ambii soţi fiind încadraţi în grade de handicap accentuate. În prezent, aceştia locuiesc într-un spaţiu privat, în pofida tuturor demersurilor pe care le-au făcut la Primăria municipiului Galaţi pentru a beneficia de o locuinţă socială, adaptată nevoilor lor. Din anul 2014 şi până astăzi, tot ceea ce au primit au fost promisiuni deşarte, treptat, speranţa fiind înlocuită cu dezamăgiri crunte şi multă furie faţă de un sistem, care a uitat să-i protejeze, excluzându-i necontenit.
Anomaliile unui sistem bolnav
Astfel, în urmă cu aproximativ cinci ani, Dănilă Giani Ionuţ, încadrat în grad de handicap 1, a primit de la Primăria municipiului Galaţi o repartiţie pentru o locuinţă socială. Este vorba despre un spaţiu de locuit situat în cartierul Micro 17, bloc M9, apartamentul 1, de care familia Dănilă nu a beneficiat, de fapt, niciodată. Mai mult chiar, i s-a sugerat între timp să facă o nouă cerere, pentru un schimb de locuinţă, de la blocul M9 la blocul M12, pe motivul neadaptării celei anterioare la nevoile lor. Odiseea speranţelor înşelate nu s-a oprit aici, omul primind, în urma cererii, încă răspuns negativ, îndulcit într-o oarecare măsură de o nouă promisiune.
"În prezent, municipiul Galaţi se confruntă cu o lipsă acută de spaţii de locuit, fondul locativ de stat fiind diminuat prin vânzarea şi atribuirea acestora, conform listei de priorităţi, aprobată anual de Consiliul Local. În acest context, momentan suntem în imposibilitatea soluţionării cererii dumneavoastră, cu precizarea că aceasta rămâne în atenţia noastră, în vederea găsirii unei soluţii optime de rezolvare", i-a comunicat Primăria municipiului Galaţi domnului Dănilă.
Neconcordanţă între răspunsurile Primăriei
Surprinzător sau nu, răspunsul oferit de Primăria Galaţi domnului Dănilă Ionuţ în data de 17 octombrie a anului curent este total diferit faţă de cel ce ne-a fost oferit de către Biroul de Presă al Primăriei Galaţi, în urma solicitării noastre.
Astfel, vineri, 1 noiembrie, altele erau motivele neatribuirii locuinţei promise, şi anume lipsa curentului electric, nicidecum lipsa spaţiilor de locuit.
"Societatea de Distribuţie a Energiei Electrice (S.D.E.E.) nu a finalizat încă preluarea mijloacelor fixe pentru instalaţiile energetice ale întregului ansamblu de locuinţe sociale, astfel încât pentru blocurile M7 - M14 nu a fost posibilă întocmirea contractelor de închiriere. La această dată, unităţi locative destinate persoanelor cu dizabilităţi locomotor sunt cele situate în blocurile de locuinţe M12 - M14, strada Drumul de Centură.
Având în vedere că spaţiul repartizat persoanei în cauză, la blocul M9, apartament 1, nu este destinat persoanelor cu handicap locomotor, se va proceda la un schimb de locuinţă, după perfectarea contractului cu S.D.E.E. Galaţi şi preluarea în administrare a acestor locuinţe", ne-a declarat Biroul de Presă al Primăriei Galaţi.
Între realitate, manipulare şi minciună
În timp ce Primăria oferă răspunsuri diferite, în funcţie de adresant, familia Dănilă locuieşte într-un apartament situat la etajul unu, depinzând în permanenţă de bunăvoinţa vecinilor pentru a putea ieşi din casă, lucru care se întâmplă foarte rar.
"Din păcate, drepturile noastre sunt doar pe hârtie. Noi nu ne dorim milă, ci doar să putem beneficia de o locuinţă decentă, adaptată nevoile noastre. Când ieşim afară, poate o dată pe lună, pentru noi este o fericire. Ferească Dumnezeu de un incendiu, cine ar sări să ne ajute?", şi-a manifestat îngrijorarea Ionuţ Dănilă.
Îngrijorare în faţa căreia Primăria rămâne imună, subliniind, de fapt, prin varii justificări, ineficienţa unui sistem încă nepregătit să îndeplinească cerinţele normale ale unei minorităţi care ne aparţine.
