154 de ani de libertate

154 de ani de libertate
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

* Şi sărăcie… * Cine ştie istorie? Abolirea sclaviei? „La americani…”

Sala Teatrului Dramatic „Fani Tardini” a fost vineri gazda întâlnirii Grupului judeţean de lucru mixt pentru romi, cu prilejul aniversării a 154 de ani (… fără o zi) de la ceea ce se numeşte în istorie „Dezrobirea Ţiganilor”.

Preşedinta Partidei Romilor, Viorica Gotu, şefă a biroului pentru problemele romilor din cadrul Prefecturii, a mediat un scurt spectacol de muzică lăutărească şi dans tradiţional în fuste colorate, decretând din start: „fără manele!”.

În deschidere, cei de faţă (o parte din „resursele  umane de etnie romă” gălăţene – mediatori sanitari, mediatori şcolari, profesori de romani, consilieri locali ai Partidei Romilor, doi bulibaşi: Viorel Lache, de la Munteni, care e şi expert local pentru romi, adică un bulibaş modern, precum şi Ferdinand, „lider formal” la Iveşti) au cântat imnul internaţional al romilor.

Cu faţa la steagul etniei, pe care este desenat o roată, simbol al poftei de ducă în lume al multor romi. Imnul („Gelem, gelem”), compus se pare în România la început de secol XX, a devenit celebru printr-un film iugoslav: „Am întâlnit ţigani fericiţi”. 

Au fost prezenţi în sală Marius Rădulescu, reprezentantul Agenţiei Regionale pentru Romi, Adrian Vasile şi Onuţ Dagiu, ambii  de la Centrul romilor pentru intervenţii şi studii „Romani Kris”.  

Romii nu-şi cunosc istoria

„Am încercat să stau de vorbă cu câţiva copilaşi de-ai noştri în şcoli şi fac un apel la profesorii noştri de limba romani să încerce să-i înveţe care au fost evenimentele din istoria noastră a romilor, chiar dacă ele nu sunt scrise”, a spus Viorica Gotu asistenţei.

„Acum oricine poate să acceseze Internetul şi să vadă că sunt foarte multe date despre istoria noastră. Am stat de vorbă şi cu foarte mulţi români şi i-am întrebat despre abolirea sclaviei”.

„Ştiau despre abolirea sclaviei… în America, despre negri – despre romi, nimic!”.

„După 500 de ani de sclavie, după doi ani de deportare în Transnistria, în 1971 s-au pus bazele simbolurilor noastre – steagul romilor şi imnul internaţional al romilor, la un congres internaţional, unde din România a fost regretatul Ion Cioabă. Imnul a fost lansat pentru prima oară de actriţa de etnie romă Tereza Kesovija”.

Puţină Istorie: românii au desfiinţat primii sclavia

Se vorbeşte mult despre abolirea sclaviei, începând cu sfârşitul Războiului de secesiune american (1861 – 1865), urmat însă de un veac de discriminări.

Românii, înfluenţaţi de ideile paşoptiste,  au început-o mai demult. În 1843 o primă lege desfiinţa robia pentru o parte dintre robii statului. În 1855, domnitorul Grigore Ghica şi  Adunarea Obştească a Moldovei desfiinţa robia.

Stăpânii erau despăgubiţi cu până la opt galben de om, iar foştii robi ai boierilor deveneau… contribuabili. Mulţi boieri, printre care şi Cuza, eliberaseră robii personali cu vreo zece ani înainte.

La 20 februarie 1856, în Ţara Românească se  desfiinţează robia ţiganilor boiereşti: despăgubire de 10 galbeni pe om.  Ţiganii erau fixaţi pe loc cel puţin zece ani.

Peste 250.000 de robi deveneau liberi, în câţiva ani, în cele două ţări româneşti.

Explicaţie foto: Profesoara de romani Maricica Faraga a interpretat imnul „Gelem, gelem”

Citit 1396 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.