Care sunt criteriile după care turiştii ar trebui să aleagă plaja unde îşi petrec concediul, sau cum poate deveni portul gălăţean de ambarcaţiuni un punct de atracţie recunocut şi de străini, aflaţi dintr-un interviu acordat în exclusivitate pentru “Viaţa liberă”.
Prof. dr. Cornelia Dincă (FOTO), preşedinte al Centrului Carpato-Danubian de Geoecologie (CCDG), o organizaţie non-guvernamentală cu programe privind educaţia pentru mediu, s-a aflat recent la Galaţi, pentru a se întâlni cu reprezentanţii şcolilor cu care colaborează.
CCDG este membru cu drepturi depline al Fundaţiei Mondiale de Educaţie pentru Mediu (Danemarca) şi derulează în România o serie de programe, printre care şi “Steagul albastru”, o distincţie acordată, la solicitare, plajelor şi porturilor.
- Faceţi parte dintr-o comisie care acordă Steagul Albastru plajelor româneşti. Ce este un Steag Albastru?
- Mai mult decât atât, noi suntem ONG-ul care a adus în România acest program, în 2002, când a fost bine primit de Guvern. Steagul Albastru este un simbol, un semn al dezvoltării durabile în zonele turistice de plajă. Este o distincţie acordată de un juriu internaţional, într-un program al Fundaţiei Mondiale de Educaţie pentru Mediu. Din juriu face parte inclusiv un reprezentant al Programului Naţiunilor Unite pentru Protecţia Mediului. Sunt ţări care au şi 500 de plaje cu Steag Albastru.
- Ce fel de crieterii trebuie să îndeplinească o astfel de plajă?
- Unul dintre cele mai importante criterii este legat de calitatea apei, dar, evident, aceasta depinde şi de alte cauze decât de operatorul de turism. Criteriile, în număr de 32, sunt grupate în patru domenii: educaţie şi informare privind mediul, calitatea apei, managementul mediului, siguranţa pe plajă şi servicii sau facilităţi oferite. La noi, cea mai mare problemă o reprezintă mucurile de ţigări din nisip.
Criteriile nu depăşesc însă condiţiile legale, nu impun altceva decât ceea ce e normal să facă un operator de plajă. Programul e foarte bine primit în străinătate, iar turiştii din alte ţări se informează, pe site-ul Blue Flag (Steagul Albastru), dacă o plajă sau un port de agrement deţine distincţia.
- Cum se obţine aceasta?
- Numai din propria iniţiativă a operatorului de plajă sau de port, care completează o documentaţie, pe care juriul naţional o analizează, face evaluarea şi monitorizarea pe parcursul unui sezon. Acest juriu solicită juriului internaţional, care se întâlneşte anual, pe 28 aprilie, acordarea Steagului Albastru.
- Cine face parte din juriul naţional?
- Fac parte reprezentanţi ai Ministerului Mediului şi Pădurilor, Ministerului Educaţiei, al Sănătăţii, un reprezentant al Centrului Carpato-Danubian de Geoecologie, al altor ONG-uri şi asociaţii, ca de exemplu, cea a scafandrilor, a hotelierilor, a proprietarilor de plajă.
- În România cine are Steag Albastru?
- Avem un singur port de agrement care primeşte această distincţie anual, din 2006. Este vorba despre portul Ana Yacht Club, din Eforie. Şi o singură plajă, Vega, din Mamaia.
- Câte plaje s-au înscris anul acesta în program?
- Pentru sezonul 2010 s-au înscris două plaje, dintre care Plaja Vega din Mamaia a trecut de exigenţele juriului naţional şi are şanse să fie aprobată de cel internaţional pentru a arbora în acest sezon Steagul Albastru. Portul turistic din Eforie îndeplineşte toate condiţiile şi va primi, cu siguranţă, această distincţie. Vom afla rezultatul la începutul lunii mai.
- Operatorii nu sunt interesaţi să obţină Steagul?
- Cei care depun eforturi au şi rezultate. Sunt însă şi piedici legate de faptul că în România se lucrează „pompieristic”, iar birocraţia este încă stufoasă. Este necesar ca autorităţile să se implice mai mult, iar municipalitatea să sprijine concret operatorii de plaje.
- De ce e important pentru staţiunile şi porturile româneşti să aibă Steagul Albastru?
- O să vă dau un exemplu. Operatorul de la portul din Eforie mi-a spus odată: „Dacă nu eram Blue Flag, nu ne căutau atât de mulţi proprietari străini de ambarcaţiuni”.
Asta pentru că există un site cunoscut unde se regăsesc toate aceste informaţii şi cei interesaţi caută. Pentru plaje, standardele sunt atât de ridicate încât toată lumea, dacă ar şti despre ce e vorba, şi-ar dori să meargă pe astfel de plaje.
- Credeţi că turiştii români ştiu ce înseamnă acest standard?
- Nu cred că ştiu foarte mare lucru. Dar plajele au obligaţia să deţină un panou de informaţii depre Blue Flag.
- Porturile fluviale de agrement, aşa cum există unul, de anul trecut, şi la Galaţi, au asemenea standarde?
- Pentru orice luciu de apă navigabil există această posibilitate. În România, până acum, nu avem astfel de cereri pentru Steagul Albastru.
- Dar în străinătate?
- Acolo, da, există, astfel de cereri de la operatori, pentru lacuri, canale, apele curgătoare. Dacă Galaţiul are un port de agrement, şi respectă standardele cu privire la facilităţile oferite celor care îşi aduc ambarcaţiunile, privind securitate sau colectarea deşeurilor, dar au şi un management atractiv pentru turişti, operatorul poate depune aplicaţia necesară.
Chiar dacă în România nu există un program privind porturile fluviale, operatorul său ne poate solicita nouă informaţii, ca să-i venim în ajutor cu recomandări.
