Un gând, o floare, o lumânare, o rugăciune…

Un gând, o floare, o lumânare, o rugăciune…
Evaluaţi acest articol
(13 voturi)

Din 2018, prin interesul și cu finanțarea Consiliului Județean și prin strădania Muzeului Județean de Istorie "Paul Păltănea", Monumentul apărătorilor Galațiului din ianuarie 1918 a fost ridicat la loc, cam acolo unde l-au mitraliat sovieticii, pângărindu-l cu dejecții soldățești de ocupație, în timpul comunismului! Monumentul, incomod pentru stăpânul URSS, a fost năruit în anii ´60…

Zece eroi gălățeni și un tânăr sublocotenent din Vânători sunt omagiați aici, la moartea lor, toate bisericile gălățene pomenindu-i!

An de an, pe stil nou, adică în 20 ianuarie, la Monument au avut loc reconstituiri istorice atractive, cu participarea trupelor de voluntari din țară, a autorităților, a publicului și… fără francezi, din păcate. Consiliul Local și Primăria au contribuit la buna organizare. Anul acesta, războiul COVID face imposibilă această necesară recunoaștere publică a eroismului unei mâini de oameni care au schimbat atunci, practic, soarta unei planete întregi, nepermițând ca Lumea să devină în întregime roșie! În ciuda uriașei diferențe de forțe, între cei câțiva luptători români, cu arme puține și vechi, și foștii aliați ruși între timp bolșevizați, foarte numeroși și dotați cu armament american performant, la Galați s-a putut spune: "Nici pe aici nu se trece!"

Putem aprinde zilele acestea o lumânare - acasă ori la Monument, pe stil nou sau vechi, așa cum era atunci în Regat, adică, după Bobotează, pe 7 ianuarie 1918, au început luptele. 8 ianuarie a însemnat vârful încleștării total inegale numeric și în arme, singura dată când au intrat în luptă toate armele, de la cavalerie la artilerie, aviație sau marină. Pe 9 ianuarie, cu un ajutor militar care nu a schimbat însă proporția beligeranților în favoarea noastră, rușii au depus armele și s-au predat!

După război, Galațiul a fost singurul oraș, în afară de altele două, decorat cu înalta medalie La Croce di Guerra italiană, înmânată de generalul Pietro Badoglio, și La Croix de la Guerre, oferită de generalul Berthelot, al cărui nume a fost purtat de strada denumită în perioada comunistă Nicolae Bălcescu. Generalul Berthelot, care a dat recent numele unei piețe publice abandonate deja, prieten al României a cărui imagine trebuie pusă în valoare de gălățenii de astăzi, mai ales că orașul este înfrățit cu orașul francez Pessac - și să nu se întâmple cumva ca din nepăsare să-i pierdem, așa cum s-a întâmplat cu înfrățirea cu Coventry - iar județul e înfrățit cu uriașa provincie Nouvel Aquitaine, cu aproape șase milioane de suflete și o istorie formidabilă! Să le povestim totul copiilor!

Citit 2412 ori Ultima modificare Joi, 07 Ianuarie 2021 16:17

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.