Ca şi în cazul altor afecţiuni, mai uşor ar fi să prevenim apariţia insolaţiei decât să ne tratăm, după apariţia primelor simptome. Chiar dacă ne-am obişnuit să credem e o stare pasageră de rău, cauzată de expunerea prelungită la soare, specialiştii atenţionează că insolaţia vă poate pune viaţa în pericol, mai ales dacă nu luaţi măsuri la momentul potrivit.
De fapt, insolaţia apare în cazul unui organism care s-a supraîncălzit şi care nu reuşeşte să-şi scadă temperatura. Iar dacă persoana expusă la căldură transpiră abundent, dar nu bea suficiente lichide pentru a compensa aceste pierderi, şansele de a se ajunge la insolaţie cresc.
În scurt timp, bolnavul poate ajunge să aibă febră severă – peste 40 de grade – situaţie în care prezenţa la medic devine obligatorie.
Ajutor, încă de la primele simptome
De regulă, expunerea prelungită la căldură şi deshidratarea duc la extenuarea organismului. Persoana aflată într-o astfel de situaţie se poate plânge nu doar de oboseală, ci şi de dureri de cap, de extremităţi reci şi umede, de ameţeală şi stări de greaţă.
În cazul în care un apropiat sau un coleg de serviciu (cazul angajaţilor în construcţii, care muncesc uneori vara la temperaturi extreme) prezintă aceste simptome, trebuie luate măsuri urgente.
Respectivul trebuie să se retragă imediat la umbră, departe de „muşcătura” razelor de soare. Picioarele bolnavului trebuie ridicate de la nivelul solului, iar acesta trebuie să consume lichide din belşug, mai ales dacă transpiră abundent.
Aplicarea unor pungi cu gheaţă în zona axilelor şi pe abdomen este de asemenea indicată. Uneori, bolnavul se simte ceva mai bine după câteva ore şi are tendinţa de a reveni în mediul care i-a făcut rău.
Trebuie să ştiţi că, de regulă, hidratarea pe cale orală poate dura până la 36 de ore, interval în care persoana afectată de căldură ar trebui să evite efortul fizic susţinut.
Situaţii de urgenţă
Puteţi trage concluzia că starea bolnavului expus excesiv într-un mediu cu temperaturi ridicate se agravează atunci când acesta începe să îşi piardă cunoştinţa pentru intervale de peste un minut.
Nu de puţine ori, susţin specialiştii, în acest stadiu apar şi convulsiile, tahocardia, semnele de respiraţie dificilă, vărsăturile şi diareea. În acest caz, este nevoie de intervenţia medicului, de regulă a celui de urgenţă.
Indiferent de stare, unui bolnav de insolaţie nu trebuie să îi administraţi aspirină şi nici paracetamol. Bolnavul trebuie dezbrăcat, şi întregul corp trebuie răcorit cu apă nu foarte rece.
Este total contraindicată introducerea bolnavului într-o cadă cu apă rece. Oricum, tot ceea ce puteţi face în astfel de situaţii este să îi acordaţi celui aflat în suferinţă ajutor de primă intenţie, până la sosirea medicului.
Mai bine să evităm îmbolnăvirea
Cei care se expun la soare în aceste zile ar trebui, înainte de toate, să îşi acopere capul cu o pălărie sau o şapcă uşoară, de culoare deschisă.
Pielea trebuie de asemenea ferită de acţiunea nocivă a ultravioletelor, aşa că nu lucraţi fără cămaşă sau tricou şi nu staţi la plajă la orele prânzului.
Este vital să aveţi în permanenţă la dumneavoastră un recipient cu apă la temperatură scăzută, dar nu proaspăt scoasă din frigider. În lipsa hidratării, aveţi toate şansele să cădeţi pradă căldurii şi epuizării.
În cazul în care oboseala apărută destul de brusc stă să vă doboare, ar fi cazul să vă retrageţi la umbră şi să vă odihniţi. Nu uitaţi că, indiferent de situaţie, sănătatea dumneavoastră este cea mai importantă.
