* Moldovenii care cer cetăţenie română n-au încă ce spune… * Interes mediu pentru dubla cetăţenie * În schimb, informaţiile pentru presă se obţin de la Bucureşti *
Regimul de la Chişinău a dat mâna cu cel de la Bucureşti! De curând, s-a deschis consulatul României la Cahul. Dar chiar sunt puse în practică promisiunile preşedintelui Băsescu privind urgentarea procedurii de obţinere a cetăţeniei române de către cetăţenii Republicii Moldova?
Ca să ne convingem, am bătut vineri degeaba la uşa Biroului Teritorial Galaţi al Direcţiei Cetăţenie din cadrul Ministerului Justiţiei: în Port, lângă AFDJ. Vreo 50 de persoane, afară, cu dosare în mâini, aşteptau să le vină rândul după lista de prezenţă pe care şi-au făcut-o.
Pe uşa de sticlă a biroului cu program de luni până vineri, între orele 9.00 – 17.00, erau afişate actele cu modelul de completare. Înăuntru, la trei birouri, trei funcţionari erau ocupaţi cu primirea dosarelor.
„Nu avem voie să vă dăm date”, ne-a liniştit o doamnă sau domnişoară. Care ne-a explicat şi faptul că… nu am avea de ce informa: „Cetăţenii, şi din Moldova şi din România, ştiu”.
Întrebăm dacă există ofiţer de presă sau purtător de cuvânt. Intervine un funcţionar: „La Bucureşti, totu-i la Bucureşti” Cerem măcar un număr de telefon, dar suntem asiguraţi că oricum n-o să ne răspundă nimeni, pentru că sunt ocupaţi cu toţii, iar mail nu există.
„Legat de presă, nu dăm declaraţii”, ne precizează doamna sau domnişoara. Aflăm cel puţin că, din când în când, la o lună sau la două săptămâni, vine cineva de la Bucureşti. De, legături moderne, rapide… Nu putem aştepta atât, astfel încât ieşim şi stăm de vorbă cu câţiva dintre cei care aşteaptă afară
Chiar ne aşteptam la puţină discreţie într-un moment în care presa internaţională ne atacă pe tema largheţei cu care s-ar acorda cetăţenia pentru moldoveni.
În timp ce cancelarul german Angela Merkel i-a promis preşedintelui Rusiei că va uşura circulaţia cetăţenilor ruşi în UE, România este criticată în presa britanică şi cea germană că, relaxând sistemul de acordare a cetăţeniei române, permite emigrarea masivă a moldovenilor în Uniune, ba chiar, că se gândeşte la refacerea României Mari…
Fără nume
Am stat de vorbă cu câţiva dintre cetăţenii moldoveni. O doamnă din Cahul a spart prima gheaţa, fără să-şi dea numele: „E prima dată când sunt la Galaţi. Am terminat facultatea juridică…”.
Am întrebat-o dacă doreşte să se angajeze în România sau în altă ţară din UE după obţinerea cetăţeniei. „Nu. Nici acum nu lucrez – stau acasă, am copil mic. Dar doresc cetăţenia, o să vedem mai târziu ce ocazii or să apară”.
Poate că mulţi se gândesc să nu se întoarcă înapoi la putere comuniştii şi astfel să fie nevoiţi să vină la noi? Femeia se gândeşte că ar găsi greu de lucru la noi, pentru că a învăţat legile moldoveneşti şi ale noastre sunt altele: „Trebuie s-o iei de la zero!” Dar oricum e bine să profite de ocazie acum, că se dă mai uşor cetăţenia…
Un bărbat („Eu sunt simplu de tot, sunt tractorist”) din Cimişlia, se sfieşte să-şi dea numele, să nu deranjeze pe cineva şi să-şi blocheze, Doamne-fereşte, dosarul. Dar de povestit, povesteşte, după ce-i spun că am citit ziarul de Cimişlia, „Business” – „Busines”, mă corectează el. Se laudă cu un Ştefan cel Mare din piatră făcut acum la ei, „mai frumos decât la Chişinău”.
Lumea e îmbătrânită pe acolo, „umblă vorba” nostalgică după slujbele date de comunişti, cam cum se vorbeşte şi pe la noi de epoca Ceauşescu. Nivelul de trai „e jos, jos, foarte jos”.
În România, unde a mai fost prin ’92, ar fi mai bine, dar are aproape 60 de ani şi ar găsi greu o slujbă. „Unde te înveţi, acolo-ţi pare că-i mai bine. Dar… dacă tot suntem aceeaşi limbă… „ Zice că moldovenii trebuie să fie „cu tupeu”, ca şi ruşii, care obţin dublă cetăţenie.
Mai curajoasă, o tânără nu se teme să îşi spună numele, dar ne gândim să i-l protejăm. De altfel cunoaşte ziarul nostru, de vreme ce a fost studentă la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi. Şi chiar la Relaţii Internaţionale. Muncă la Galaţi, poate prin Europa?
„Suntem în căutare.” Tânără, pregătită, cu experienţa României, poate să-i facă pe nemţi să aibă de ce să fie îngrijoraţi…
