* Malul – consolidat cu… răchită * Blocuri şi vile care nu ţin cont de teren *
Inginera Margareta Bălan (FOTO 2), singurul expert şi verificator din Galaţi atestat Af (adică pentru terenuri de fundaţie) de către fostul MLPAT, cu peste jumătate de secol de activitate în domeniu în oraşul nostru, tocmai a realizat un studiu pentru Planul de Urbanism General al Galaţiului. Un oraş care, deşi a rezistat bine la cutremure, trebuie apărat împotriva instabilităţii pământului.
„Galaţiul se găseşte, tot, sub influenţa cutremurelor din Vrancea. Deci totul depinde de cum se propagă unda. Tot Galaţiul este acoperit de zone dificile de fundare, dar tot Galaţiul! El are terenuri din loess, care sunt dificile de fundare, iar în Valea Oraşului sunt aluviuni cu conţinut ridicat de materii organice, care se înscriu tot în aceeaşi categorie de terenuri. Nu cred că se mai întâlneşte aşa ceva în ţară!”
De aceea şi fundaţiile noastre sunt mai adânci şi lucrările de construcţii, mai scumpe. Una dintre temele la care trebuia să răspundă specialista viza zonele afectate de instabilitate.
Râpe nivelate cu avânt proletar
„Ţiglina I este un exemplu de taluz instabil. Nu numai taluzul este instabil, dar şi toată suprafaţa unde se găseşte Ţiglina I este instabilă. Eu cunosc felul cum arăta terenul când am venit în Galaţi [acum peste 52 de ani]: acolo erau cele mai mari râpe, cele mai mari prăbuşiri, ceva de groază! Erau perpendiculare pe Dunăre”.
„Cinstit vă spun, când le-am văzut, am început să plâng, toată noaptea m-am frământat şi apoi am dat telefon profesorului meu. Am avut un profesor care m-a îndrumat în viaţă, m-a ajutat mult. I-am spus: Domnule profesor, mai bine fac puşcărie decât să rămân acolo! Dar dânsul a adus un profesor din Uniunea Sovietică, Denisov”.
„Când l-am dus să vadă, profesorul Denisov a zis aşa: atunci când Siretul se varsă în Dunăre, se loveşte de Cocuţa. Atunci se reflectă nişte curenţi care vin şi sapă sub Ţiglina I, sub mal. De aceea şi înecaţii sunt aduşi de curent în acea zonă…”.
„Vedeţi, cam aşa arată stratificaţia: acesta e un strat de loess (lut poros care se compactează de mai multe ori atunci când este umezit, n.red.), pe urmă vine un strat argilos, apoi un strat de argilă. Curentul loveşte între stratul de argilă şi ce este deasupra - un nisip fiabil, pe care îl spală apa. Şi atunci zona este instabilă”.
„Aici undeva (în zona nisipoasă, sub taluzul acoperit de piatră, n.red.) sunt nişte saltele de fascine, care au 2-3 metri înălţime, atât! Curenţii spală aici, fac o adâncitură de vreo 5 metri în mal şi atunci pământul de deasupra se răstoarnă. Aceasta se cheamă «alunecări de teren reversibile». Nimeni n-a ţinut cont de ele!”
„S-a făcut această saltea de fascine, o împletitură din crengi de salcie, ca să nu mai mănânce din mal, dar s-a mâncat totuşi dedesubt, sub ea! IPTANA Bucureşti (Institutul de Proiectări Transporturi Auto Navale şi Aeriene, n.red.), a luat măsurători pe malurile Dunării – şi mai demult, şi mai de curând. Când a măsurat în dreptul Ţiglinei I, a văzut aceste găuri.”
Interesu´ poartă fesu˝!
„A trimis domnului primar analizele, dar ăştia care aveau interes să construiască vile sau ce s-a mai făcut erau grăbiţi să construiască! Nu s-a mai spus nimica! Primarul Nicolae a şi recunoscut în presă că a primit scrisoare de la IPTANA, dar nu a luat măsuri şi că se simte vinovat că nu i-a ascultat pe specialişti”.
„În scrisoare, cei de la IPTANA spun că piciorul taluzului din Ţiglina I este instabil şi că trebuie consolidat cu piloţi de beton armat de 15 metri adâncime, puşi în faţa taluzului, nu cu fascine, cum s-a făcut până acum! Şi au explicat de ce: valurile au săpat şi sub saltelele de fascine; se vede, când e apa scăzută, că e gol – eu am văzut. Şi atunci, în loc să alunece, pentru că nu mai are pe ce aluneca, pământul se răstoarnă…”
Studiul pe care îl face în prezent Primăria este deci foarte necesar. Şi, dacă nu ne e teamă să ne asumăm situaţia de fapt, în timp, ar trebui luate şi măsuri! Primarul vorbea în primăvară de consolidarea a 10 km de faleză…
Aveam să aflăm şi alte amănunte de interes, concrete, despre această situaţie, în discuţie cu specialista gălăţeană. Cum ar fi creşterea pânzei freatice, asupra căreia vom reveni.
(va urma)
