În perioada 29 iunie-11 iulie, tot Galaţiul a stat cu sufletul la gură că Dunărea se va revărsa peste digul de protecţie şi va inunda Valea Oraşului. Pericolul care pândea de dincolo de miile de saci cu nisip, aşezaţi, soldăţeşte, în calea apelor, a speriat, deopotrivă, localnici şi autorităţi.
Acum, la 5 luni de la acele momente, prea puţini mai recunosc spaima prin care au trecut. Şi totuşi, momentele la începutul verii nu trebuie uitate. Nu trebuie uitate nici scenariile negre ce se făceau în acea perioadă şi care indicau posibilitatea evacuării a mii de gălăţeni, în cazul inundării Văii Oraşului. Nu trebuie uitată nici isteria creată în jurul ideii de a se sparge digul de dincolo de Dunăre, către Grindu…
Şi în niciun caz nu trebuie uitată munca titanică a sutelor de militari, jandarmi, pompieri, angajaţi ai societăţilor locale, voluntari care au lucrat, non stop, nopţi la rând, transformând zona Portului într-un furnicar uman, decis să nu cedeze în lupta cu apa.
Pentru ca toate acestea să nu se mai repete, trebuie ca autorităţile locale şi centrale să pună datele cap la cap şi să ia deciziile corecte. Şi mai trebuie ceva: să nu uităm prin ce am trecut şi să nu lăsăm ca toată acea muncă să se transforme în apă de ploaie sau de Dunăre.
O faleză schimbată la faţă
Astăzi, Faleza Inferioară a Dunării este numai bună de plimbat (FOTO 2). În urmă cu 5 luni, însă, apa domnea peste tot, iar oamenii veneau, ca în pelerinaj, în fiecare zi, ca să vadă cu cât s-a mai ridicat nivelul fluviului.
Pe atunci, dacă stăteai pe malul Dunării, apa îţi uda picioarele, în timp ce acum, nivelul a scăzut aşa de mult, încât pescarii coboară treptele până să ajungă cu undiţa în apă.
Cele mai mari diferenţe dintre ce a fost în vară şi ce este acum se văd în zona AFDJ, către Liceul de Marină. Aici, la începutul verii, miile de saci cu nisip transformaseră zona într-un adevărat câmp de luptă. Din loc în loc, pompe de mare putere aruncau apele infiltrate printre dalele betonate, înapoi, în Dunăre (FOTO 1).
Măsuri de apărare ca acum 40 de ani?!
Dacă vorbeşti cu oamenii care se plimbă pe faleză, vei afla că gălăţenii nu au uitat nici un moment cele petrecute astă-vară. Cetăţenii spun că autorităţile ar trebui să se implice, pentru ca astfel de lucruri să nu se mai întâmple pe viitor.
Dar, „dacă toţi fură, cine să se mai ocupe de măsuri? Banii, chiar şi cei de la UE, în loc să fie folosiţi în diverse lucrări necesare, sunt furaţi. Si atunci ce măsuri să spun eu că ar trebui luate? Sigur, specialiştii plătiţi pentru aşa ceva trebuie să dea verdictul, dar eu nu mai cred că îi pasă cuiva”, ne-a spus, destul de dezamăgit, Dumitru Ghedu.
Din relatările sale, am reţinut un lucru: supraînălţarea digului de apărare la Dunăre, cu saci umpluţi cu nisip, s-a adoptat şi acum 40 de ani: „Dunărea a mai crescut aşa doar prin ’70 şi îmi amintesc că atunci lucram la «Cristea Nicolae» şi, când a venit apa mare am umplut saci cu nisip şi i-am pus pe marginea cheului”. Un detaliu care nu face cinste unui oraş european de secol XXI!
„Haideţi, duduie!, cum să se inunde Galaţiul? Mie nu mi-a fost niciun moment frică de aşa ceva…”, a răspuns, amuzat, Ştefan Petrescu, fost navalist, actualmente plimbăreţ, de plăcere, pe Faleza Inferioară.
„Să ştiţi că până la «11 iunie» este dig, în spate la SNDG cota este de şapte, deci după acea zonă poate pătrunde apa, dar chiar şi aşa ar inunda câteva case, însă oraşul este apărat. Pe vremea lui Dăscălescu, în trei zile şi trei nopţi, s-a construit digul de beton, iar noi, în vară, în două zile şi două nopţi, am construit un dig din nisip.De aia, vara viitoare, s-ar putea iar să cărăm saci cu nisip”, ne-a mai spus omul, care are şi soluţiile: „trebuie făcut ce a făcut Ceauşescu - hidrocentrale pe Dunăre şi îndiguirea râurilor interioare”.
CITEŞTE ŞI Cum ne apărăm pe viitor de inundatii?
