Ieri, sindicaliştii de la Combinat au anunţat că alţi 450 de angajaţi vor părăsi compania, ca urmare a solicitărilor de autodisponibilizare depuse la departamentul special înfiinţat. Potrivit reprezentanţilor sindicatului Solidaritatea, cei 450 de oameni care au depus cereri de autodisponibilizare vor părăsi platforma siderurgică începând cu 16 ianuarie, urmând să primească plăţile compensatorii puse la dispoziţie de către reprezentanţii administraţiei. Cei despre care vorbim au fost atraşi să părăsească unitatea chiar de către conducerea combinatului, care le-a oferit un pachet financiar ce prevedea acordarea unei sume cuprinse între 10.000 de lei şi 25.000 de lei, în funcţie de vechime. În plus, cei care părăsesc platforma vor primi, timp de până la 24 de luni, ultimul salariu brut încasat în luna anterioară plecării.
Există deja 50 de angajaţi, majoritatea aflaţi aproape de vârsta pensionării, care şi-au încheiat raporturile de muncă odată cu începerea anului 2009. La această dată nu se cunoaşte un număr exact al celor care au depus solicitări de autodisponibilizare şi nici nu se ştie câţi vor mai fi cei cărora li se vor aproba cererile. Cert este că programul va continua până pe 31 martie.
Reconversie în plasme
Autodisponibilizările de la Combinat reînvie discuţiile legate de reconversia profesională şi de investirea unor sume care nu sunt nici mari, dar nici de neglijat, dar şi pe cele ce fac referire la consumarea banilor pe televizoare cu plasmă şi maşini la mâna a doua. Din punct de vedere teoretic, toate aceste variante sunt posibile. Numai că, dacă la cheltuit s-ar putea pricepe oricine, când vorbim despre investiţii lucrurile se schimbă. Pentru nici unul dintre cei care vor pleca din Combinat nu va fi simplu să înceapă o afacere, fie ea şi una foarte mică.
"Ce se poate întâmpla cu aceste plăţi? Ce s-a întâmplat şi în situaţiile similare din trecut. În România nu există un sistem bine articulat, bine pus la punct, care să încurajeze aceste categorii să înceapă o afacere cu banii primiţi compensatoriu după disponibilizare. Dacă, în Occident, sunt instituţii ale statului şi ONG-uri care se ocupă în mod special de acest lucru, în România nu se fac decât statistici şi constatări. Aceasta este realitatea, şi oricât de mult ne-am dori să facem ceva, ne este aproape imposibil, din cauza sistemului despre care vorbeam mai devreme", ne-a declarat preşedintele Patronatului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din Galaţi, Marian Filimon.
Portret de autodisponibilizat
Nu este greu de ghicit cine sunt cei care îşi părăsesc locurile de muncă. Cu toate că administraţia Combinatului nu a comunicat care sunt criteriile de selecţie ale cererilor de disponibilizare, este evident faptul că este încurajată, în primul rând, plecarea celor care mai au câţiva ani până la pensie sau care suferă de boli grave. Aşadar vorbim despre oameni în vârstă, care încearcă să profite de faptul că pot pleca, după atâta amar de ani de muncă, cu ceva mai mult decât o pensie. Ce se va întâmpla cu banii lor?
Cel mai probabil, majoritatea îşi vor ajuta copiii să încerce să îşi cumpere o locuinţă, ori vor contribui în alt fel la bunăstarea copiilor lor. Mai au la îndemână şi varianta să scoată de pe cardurile de salariu acea sumă fixă primită, care poate varia de la 100 la 200 de milioane de lei vechi, şi să îşi creeze un depozit bancar care să însemne (împreună cu dobânda ce nu e una foarte mare) un soi de asigurare de bătrâneţe. E greu de imaginat că aceşti oameni vor mai avea forţa să îşi bată capul cu deschiderea unei afaceri, care înseamnă stres, alergătură şi care nu garantează, mai ales în condiţiile financiare actuale, un rezultat profitabil.
