Primăria oraşului Târgu Bujor a fost amendată, zilele trecute, de Garda de Mediu, cu 40.000 de lei, după ce comisarii instituţiei au descoperit câteva tone de gunoaie aruncate la întâmplare, pe raza localităţii. Primarul Ştefan Arfire nu se ascunde după cireş şi recunoaşte că era o cantitate de deşeuri egală cu cea care ar încăpea într-o maşină de gunoi. Un asemenea utilaj poate încărca circa zece tone de resturi. Gunoaiele nu au fost, însă, aruncate aiurea de dragul de a încălca legea, ci pentru că, de la 1 ianuarie 2012, oraşul din jumătatea estică a judeţului nu mai are unde să le ducă, spune edilul.
„În 2011 am avut contract cu Ecosalul din Galaţi şi duceam la groapa lor, la Tirighina, deşeurile colectate din Târgu Bujor. În 2012, însă, Ecosal nu a dorit să încheie un nou contract pentru că a închis groapa veche şi a dat-o în folosinţă pe cea nouă, ecologică, unde nu mai depozitează decât gunoiul colectat din municipiul Galaţi, nu mai primeşte din alte localităţi”, a explicat Ştefan Arfire.
În căutarea unei soluţii, primarul de la Târgu Bujor s-a adresat autorităţilor de la Galaţi. „Am făcut adrese către Prefectură, Consiliul Judeţului, Agenţia pentru Protecţia Mediului şi Garda de Mediu. Să vedem ce soluţie putem găsi”, a afirmat edilul.
„Eu nu dau soluţii, dau amenzi. Iar pentru depozitarea deşeurilor în alte locuri decât la gropile autorizate, amenda este de 40.000 de lei. Nu mă interesează cum rezolvă ei (edilii, n.r.) problema, pe mine mă interesează doar să o văd rezolvată”, a replicat şeful Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu, Mihai Turcu.
În afară de groapa Tirighina, de la marginea municipiului Galaţi, în judeţul nostru mai este o singură groapă autorizată, Rateş, de la Tecuci. „Tecuciul e mai departe de Târgu Bujor decât Galaţiul, de aceea nu este o opţiune pentru noi. Până când găsim o soluţie la problema depozitării gunoiului - mă refer la cel necompostabil, pentru că cel compostabil este procesat la staţia noastră de compostare - el rămâne pe rampa de la staţie”, a spus primarul de la Târgu Bujor, Ştefan Arfire.
Soluţia provizorie nu va ţine, însă, prea mult. La cele 150 de tone de deşeuri colectate lunar de la bujoreni, rampa de la staţia de compostare va fi plină ochi în prima decadă a lunii februarie. Iar atunci, oraşul va avea nu una, ci două probleme, dacă nu va găsi între timp ospitalitate la o groapă de gunoi. În primul rând, va rămâne din nou fără spaţiu de depozitare temporară a deşeurilor. În al doilea rând, cele depozitate deja pe rampa de la staţia de compostare vor bloca accesul în staţie şi activitatea acesteia.
Şi alte localităţi ar putea avea interzis la Tirighina
Cu problema interzicerii depozitării gunoiului la Tirighina s-ar putea confrunta şi alte localităţi, nu doar Târgu Bujor, în condiţiile în care, anul trecut, această groapă deservea multe dintre comunele din jumătatea sudică a judeţului. Deocamdată, însă, niciunul dintre primarii din zonă nu s-a plâns că ar avea o asemenea chestiune pe cap, fapt confirmat şi de preşedintele Consiliului Judeţului (CJ) Galaţi, Eugen Chebac.
Comisarii de mediu le vor face, totuşi, o vizită edililor în perioada imediat următoare. „Pornind de la cazul Târgu Bujor, vom efectua controale şi în celelalte localităţi din zonă, ca să vedem cum stau lucrurile”, a declarat şeful Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu.
Ecosal a avertizat din timp că din 2012 nu mai primeşte pe nimeni
Ion Ionescu, şeful Serviciului Public Ecosal, care operează groapa ecologică de la Tirighina, declara la finele anului trecut că din 2012 comunele nu vor mai putea utiliza ca loc de depozitare groapa de la Tirighina. „Excepţie vor face doar comunele apropiate - Şendreni, Vânători, Tuluceşti, Smârdan şi Braniştea”, spunea atunci Ion Ionescu. Acesta a explicat că este normal ca groapa ecologică de gunoi de la Tirighina să deservească exclusiv populaţia municipiului Galaţi întrucât a fost realizată cu fonduri europene atrase de municipiu şi cu fonduri locale. În aceste condiţii, depozitarea în această groapă a deşeurilor aduse din alte localităţi nu ar face decât să reducă volumul disponibil pentru municipiul Galaţi, ceea ce nu ar fi corect.
Judeţul trebuie să atragă fonduri pentru gestionarea deşeurilor
Pentru localităţile rurale, salvarea ar fi un sistem integrat de gestionare a deşeurilor care să deservească întreg judeţul. Ca să-şi pună la punct un asemenea sistem, aşa cum a făcut municipiul Galaţi, judeţul are nevoie de foarte mulţi bani - circa 40 de milioane de euro, dublu faţă de devizul municipiului. Şi cum resursele financiare locale sunt limitate, soluţia o reprezintă tot fondurile europene nerambursabile. Municipiul le-a obţinut prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare (ISPA), pentru că atunci când a demarat proiectul România nu intrase încă în Uniunea Europeană. Judeţul încearcă să le obţină prin Programul Operaţional Sectorial Mediu (POS Mediu). Dar procesul avansează atât de greu, încât Galaţiul şi alte 16 judeţe care implementează proiecte de gestionare a deşeurilor au fost trase de urechi, în octombrie, de Ministerul Mediului şi de Ministerul Afacerilor Europene, care le-au ameninţat că, dacă nu se mişcă mai repede, riscă să nu mai poată primi finanţare de la UE pentru că nu vor mai avea timp să o consume, în condiţiile în care banii trebuie cheltuiţi până cel mai târziu în 2015.
La noi, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Ecoserv - care înglobează CJ plus localităţile din teritoriu şi care va fi beneficiarul proiectului - a luat fiinţă târziu, în noiembrie 2011, şi, deşi a avut timp berechet, nu a reuşit să „cucerească” toate unităţile administrative. Municipiul Tecuci şi comuna Matca au refuzat să intre în ADI Ecoserv. „Prin acest proiect, gestionarea deşeurilor va cădea în sarcina unui unic operator, care va impune o taxă de habitat mult mai mare decât cea pe care o avem acum şi, fiind monopol, nu ai cu cine să te cerţi”, şi-a explicat refuzul de a intra în ADI Ecoserv primarul din Matca, Nelu Costea.
Este natural ca taxa de habitat să crească după ce sistemul integrat de gestionare a deşeurilor va fi implementat, pentru că în acest fel va fi amortizată investiţia, care se anunţă a fi una semnificativă, apreciază Organismul Intermediar pentru POS Mediu, instituţia care îi oferă CJ suport în faza de pregătire a proiectului şi care va urmări evoluţia sa ulterioară, în următorii ani.
Proiectul privind sistemul integrat de gestionare a deşeurilor din judeţul Galaţi prevede, între altele, extinderea gropii ecologice de la Tirighina, unde să fie depozitate deşeurile colectate din teritoriu, realizarea unor staţii de transfer moderne şi achiziţia de maşini şi coşuri de gunoi.
Soluţia italienilor la criza gunoaielor din Napoli
Deşeurile au fost, vreme îndelungată, un stigmat pentru oraşul Napoli, din sudul Italiei. Reziduurile erau depozitate în gropile de gunoi care se umpluseră încă de la mijlocul anilor ’90. La sfârşitul lui 2007, lucrătorii de la salubritate au refuzat să mai ridice gunoiul, iar străzile s-au umplut rapid de deşeuri. În primăvara lui 2008, munţii de gunoaie acoperiseră complet trotuarele şi parţial şoselele, unde maşinile circulau pe o singură bandă. În vară, însă, autorităţile au deschis noi gropi de gunoi şi un incinerator, trimiţând totodată deşeuri la incineratoare din Germania, după cum nota presa europeană la acea vreme. Până în toamnă, problema a fost rezolvată, doar ca să reapară un an mai târziu, în 2009, generând proteste de stradă. Populaţia era iritată de volumul deşeurilor toxice dintr-o groapă existentă şi se temea că o nouă groapă, a cărei amenajare tocmai fusese anunţată, nu va deservi decât mafia gunoaielor. Curăţenia a reînceput în vara lui 2011 şi s-a încheiat la începutul iernii. Acum, deşeurile colectate de la populaţia napoletană sunt trimise cu vaporul la un incinerator din Olanda.
