* Medicii neurochirurgi gălăţeni operează, anual, circa 150-200 de hematoame rezultate în urma atacurilor cerebrale * Prezenţa la medic, în primele trei ore de după accident, este vitală * Patru neurochirurgi deservesc o populaţie de două milioane de oameni * Ar fi nevoie de un arteriograf *
Tot mai multe statistici medicale indică faptul că, în România, numărul pacienţilor care suferă accidente vasculare cerebrale este în continuă creştere. De vină ar putea fi stresul, alimentaţia necorespunzătoare, dar şi sedentarismul, de multe ori combinat cu consumul de exagerat de alcool sau cu fumatul.
Din păcate, în ultimii ani, nici pe gălăţeni nu i-au ocolit aceste afecţiuni grave, în urma cărora bolnavii riscă să-şi piardă viaţa sau să rămână fără anumite capacităţi intelectuale, funcţionale sau motorii. Neurochirurgii de la Spitalul Judeţean de Urgenţă operează, anual, în jur de 150-200 de hematoame rezultate în urma accidentelor vasculare cerebrale.
Medicul neurochirurg Cornel Marinescu (în foto) ne-a explicat că, de fapt, numărul total al hematomelor de acest fel este dublu, dar că în unele dintre cazuri nu se intervine chirurgical, din diferite motive. Cei mai expuşi sunt pacienţii de vârsta a treia şi cei de vârstă medie.
Cauzele şi simptomele bolii
„De multe ori, cel care suferă accidentul vascular este un hipertensiv, iar de problemele sale cardiace se ocupă cardiologul şi, dacă este cazul, chirurgul cardio-vascular. Când bolnavul nu îşi mai ia tratamentul sau când acesta este ineficient, apare accidentul vascular cerebral”, ne-a explicat dr. Marinescu.
„De fapt, accidentul vascular este de două feluri: hemoragic, soldat cu ruperea vasului de sânge, din cauza presiunii crescute şi ischemic - cauzat de înfundarea vasului de sânge, la nivelul creierului”. Dacă în primul caz o parte a cavităţii craniene este inundată de sânge, în cel de-al doilea, creierul moare din lipsă de hrană.
Cum se ajunge, totuşi, în aceste situaţii-limită, în urma cărora pacientul riscă să îşi piardă viaţă, să rămână paralizat sau să trăiască fără unele capacităţi esenţiale vieţii cotidiene?
„Accidentul vascular poate fi o consecinţă a unei malformaţii, care modifică structura vaselor de sânge. Dacă structura îi este modificată, vasul se rupe mai uşor, mai ales când bolnavul suferă şi de hipertensiune, eventual netratată, când e supus continuu stresului şi când are o alimentaţie nesănătoasă.
Pe de altă parte, dacă nu există nici un fel de malformaţie, dar pacientul are tensiune mare, suferă un şoc emoţional cu creşterea tensiunii sau dacă are un diabet despre care nu ştie - vasul de sânge, aparent normal, îşi modifică structura şi se poate rupe. Simptomele unui atac cerebral iminent sunt durerile bruşte de cap, de multe ori asociate cu efortul, cu expunerea la soare, cu stresul etc.
În momentul în care apare durerea atroce de cap, care nu cedează relativ repede, trebuie să se adresez unui serviciu medical competent pentru a fi diagnosticat”, a recomandat medicul specialist.
“Din păcate, mai spune dr. Marinescu, nu avem la dispoziţie un arteriograf (aparat radiologic special) care să ne arate unde se află ruptura sau obstrucţia la nivelul vasului de sânge. De fapt, acest arteriograf nu ar fi apanajul neurochirurgului. El arată ce se întâmplă cu vasele de sânge din întreg corpul şi le-ar fi util şi altor secţii. Nu este foarte scump aparatul, dar nu-l avem. »
Primele trei ore sunt vitale
Extrem de important pentru pacientul care a suferit un accident vascular cerebral, a precizat dr. Marinescu, este ca el ajungă la medic în decurs de maxim trei ore de la momentul accidentului, pentru a i se stabili diagnosticul corect şi pentru a primi tratamentul adecvat. În acest interval, numit şi „fereastră terapeutică”, medicii încearcă să efectueze o tromboliză, adică să dizolve cheagul de sânge care se formează în interiorul craniului pacientului, cu ajutorul medicamentelor.
„După trei ore, acest lucru nu se mai poate face, cheagul este deja organizat, iar tulburările psihice şi neuronale sunt instalate. Practic, medicaţia nu mai are aceeaşi eficienţă”, ne-a explicat medicul neurochirurg.
În acest ultim caz, reuşita intervenţiei chirurgicale este cea care face diferenţa dintre viaţă şi moarte. “Cât durează o operaţie? La modul real, până se termină. Pentru un hematom profund, am stat în jur de şapte ore într-o singură operaţie.
Recent, am participat, la Bucureşti, la o intervenţie chirurgicală pentru un caz de malformaţie arterio-venoasă, cu hematom, pentru că se rupsese. Era vorba despre o domnişoară de 15 ani (!), în cazul căreia intervenţia a durat 16 ore. Pacienta a scăpat, iar la ora actuală este mămică”, ne-a spus dr. Marinescu. “În medie, pentru un hematom intracerebral, într-o situaţie obişnuită, o intervenţie chirurgicală durează două ore, două şi jumătate, în situaţiile de rutină.”
La secţia de Neurochirurgie a Spitalului Judeţean îşi desfăşoară activitatea patru medici. Puţini, spune dr. Marinescu, în condiţiile în care aceştia deservesc, în domeniul neuro-chirurgical, o populaţie de aproximativ două milioane de locuitori, din Galaţi şi judeţele limitrofe.
Din păcate, însă, viaţa pacientului nu poate fi salvată întotdeauna, nici măcar prin interveţie chirurgicală. Uneori, faptul că pacientul scapă cu o pareză este un succes medical, mai ales dacă fusese adus în comă profundă.
Există, în spital, şi servicii care se ocupă cu recuperarea pacienţilor, astfel încât deficienţele post-operatorii să fie cât mai mici.
