Cu câteva săptămâni înainte de debutul lunii „Pufului de plop” am vrut să luăm pulsul celor două tabere: a susţinătorilor şi a celor care şi-ar dori să-i vadă mâine lemne de foc! Evident, taberele rămân neschimbate! Susţinătorii sunt formaţi din autorităţi, iar contestatarii din cetăţeni.
„Am înţeles că dincolo de disconfortul pufului, plopii sunt adevărate fabrici de aer curat. Cu toate acestea, autorităţile ar putea face ceva să limiteze într-un fel adevăratul infern alb din acele zile de sfârşit de primăvară când totul este plin de puf. Poate să stropească mai mult străzile sau poate să mai înlocuiască plopii cu puf cu alţii… fără”, spune Aida Ghenea, administratorul unei scări de bloc din Micro 40.
Un lucru este îmbucurător: oamenii nu mai cer exclusiv tăierea plopilor, ci înlocuirea lor, poate chiar şi cu alţi arbori. „N-am primit până acum nicio solicitare din partea Primăriei în care să ni se ceară tăierea unui plop pentru că aşa vrea nu ştiu ce asociaţie de locatari, ci pentru că acel plop putea pune în pericol circulaţia pietonală şi rutieră. De altfel, dacă vreţi părerea mea, eu zic că o lună şi jumătate de sacrificiu merită pentru toate beneficiile pe care le aduce acest arbore. Este un adevărat filtru pentru poluarea din Galaţi”, ne-a precizat Neculai Sburlea, director tehnic la SC „Gospodărire Urbană” Galaţi.
Plopul, campionul oxigenului!
Părerile acestuia sunt însuşite şi de reprezentanţii Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Galaţi. „Plopul eliberează de şapte ori mai mult oxigen decât bradul, iar teiul de 2,5 ori mai mult. În aceasta privinţă, plopul depăşeşte chiar fagul, care satisface necesarul de oxigen pentru 64 de persoane. Pe de altă parte, fagul creşte încet faţă de plopul zis "repede crescător", care are o fotosinteza mult mai rapidă”, spune Gina Radu, şef birou arii protejate din cadrul ARPM Galaţi.
Un alt aspect al purificării mediului priveşte substanţele poluante stabile în sol. Astfel, ionii metalici toxici, dar şi compuşii chimici de tipul faimoaselor dioxine, se acumulează în corpul plantelor, plopilor (în special în ţesutul lor lemnos), rămânând imobilizate şi inactive pentru zeci de ani de zile. Deosebit de eficient în acest caz este chiar plopul negru, care, având o creştere rapidă, consuma multă apă din sol, din care extrage şi blochează în lemnul lui foarte mulţi compuşi toxici poluanţi.
Cei de la Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului sunt perfect de acord cu părerile oamenilor care au de suferit de pe urma pufului şi spun că plopii generatori de puf ar trebui stropiţi pentru a elimina puful în starea incipientă.
”Întrucât, problema pufului nu durează decât 2-3 săptămâni, nu merită tăiaţi toţi plopii, pentru că acest lucru ar avea un impact ecologic negativ. În schimb tăierea selectivă, conformă unei etapizări şi fasonarea anumitor crengi care pot prezenta pericol de rupere, însoţită de plantarea de arbori în vecinătatea plopului tăiat (ex. plopul piramidal care nu face puf) ar soluţiona atât problema pufului cât şi pe cea ecologică”, a adăugat Gina Radu.
Şi cei de la „Gospodărire Urbană” Galaţi au un mesaj pentru cei care vor veni cu solicitări de tăieri de plopi în acest an. „Se va evalua fiecare caz în parte, ceea ce înseamnă practic că va dura ceva timp, poate chiar şi câteva luni. Mai mult, este posibil ca nu toate cererile să fie aprobate”, explică Neculai Sburlea.
Cele mai afectate zone sunt de departe „Ţiglinele” – cartiere vechi de blocuri ale oraşului, care la vremea apariţiei lor au primit cu generozitate spaţii verzi.
