Campanie VL - Case care mor: Palatul Gheorghiu, o rană în centrul oraşului

Campanie VL - Case care mor: Palatul Gheorghiu, o rană în centrul oraşului
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)
  • La adăpostul proceselor interminabile de retrocedare, Primăria nu a luat măsuri să oprească demolarea sistematică a clădirii

Despre frumoasa clădire din Domnească nr. 24, devenită acum o ruină, am scris în repetate rânduri. Grilajele de la balcoane au dispărut în februarie, anul acesta, dar atunci şi primarul Dumitru Nicolae, şi poliţia au ridicat din umeri. Imobilul fiind revendicat în instanţă, aproape toţi cei abilitaţi să ia măsuri s-au dat deoparte. Deşi am tot solicitat de la Primărie atât noi, cât şi reprezentanţii Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Galaţi, o situaţie a stadiului proceselor de revendicare a imobilului (am aflat că ar fi doi proprietari care s-au adresat instanţei), niciodată nu s-a dat un răspuns clar. Mai mult, în luna martie 2012, Dumitru Nicolae ieşea în presă cu o declaraţie fulminantă: „Mihail Boldea a luat clădirea cu japca în instanţă şi nu se mai poate face nimic”.

Nici de la actuala administraţie nu am reuşit să aflăm ceva mai mult: „Situaţia în cazul Domnească 24 a rămas neschimbată”, ne-a răspuns, pe scurt, purtătorul de cuvânt al instituţiei, Mihai Costache.

Din 1994, s-a tot cerut demolarea

„După anul 1990, Casa Simion Gheorghiu a devenit atractivă, nu pentru ceea ce reprezintă ea în peisajul cultural gălăţean, ci pentru potenţialul imobiliar al terenului pe care se află situată. Din 1994, Primăria Galaţi a tot înaintat adrese, către Oficiul Judeţean al Patrimoniului şi apoi Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Galaţi, solicitând scoaterea din Lista Monumentelor Istorice şi eliberarea avizului pentru demolarea clădirii. Solicitările Primăriei Galaţi au fost supuse analizei Comisiei Naţionale care de fiecare dată a spus că acest lucru nu se poate întâmpla, deoarece imobilul marchează începutul rezervaţiei istorice de arhitectură a străzii Domneşti”, povesteşte pentru „Viaţa liberă”, Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei pentru Cultură. Ministerul Culturii a cerut constant să se consolideze clădirea cu păstrarea celor două faţade principale. Ultimul răspuns în acest sens a venit în anul 2003. În afară de faptul că a evacuat chiriaşii şi a comandat o expertiză al cărei rezultat nu i-a fost pe plac (pentru că Proiect SA a răspuns de fiecare dată că imobilul poate fi consolidat, atâta vreme cât clădirea este în picioare) administraţia nu a mai ridicat un deget. În 2008, Direcţia pentru Cultură atrăgea atenţia că există posibilitatea obţinerii unor fonduri europene pentru consolidarea clădirilor monument, dar Primăria nici măcar nu a răspuns, darămite să mai facă demersurile necesare. Motivul invocat a fost faptul că pe rol existau nişte procese nefinalizate. Şi aşa, la umbra acestor procese nesfârşite (însuşi primarul Nicolae a recunoscut că serviciul juridic nu-şi face treaba şi nu se prezintă la termene), clădirea a fost lăsată la voia demolatorilor de ocazie, care n-au nevoie de aprobări pentru a transforma un monument istoric în teren cu potenţial imobiliar, fix în buricul târgului. Că de fapt asta a vrut de la bun început fostul primar. N-am reuşit, deocamdată, să aflăm care sunt intenţiile actualului edil…

Citit 2249 ori Ultima modificare Miercuri, 05 Septembrie 2012 18:37

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.