Fiecare ambulanţă de urgenţă va avea câte un dispozitiv mobil de compresii toracice * Investiţia de un milion de lei va fi suportată, din fonduri proprii, de Serviciul Judeţean de Ambulanţă Galaţi * E nevoie mare de medici şi asistenţi, dar posturile rămân blocate, iar fondurile proprii nu pot fi folosite pentru a crea locuri de muncă * Există mai multe tipuri de dispozitive de compresii toracice mobile, unul singur corespunde cerinţelor din caietul de sarcini al Ambulanţei * Producătorul Lucas 2, Medtronic, nu are reprezentanţă în România, dar are distribuitor unic la Bucureşti, Iaşi şi Cluj * Galaţiul va fi judeţul cu cele mai multe astfel de dispozitive din ţară * Gălăţenii spun că dacă aparatele le dau măcar o şansă celor ajunşi la graniţa dintre viaţă şi moarte, merită banii
Serviciul Judeţean de Ambulanţă (SJA) Galaţi va cheltui mai bine de 1.000.000 de lei pentru a se dota cu încă 21 de dispozitive mobile de compresii toracice. Per total, medicii şi asistenţii gălăţeni vor lucra, deci, începând din primăvară, cu 25 de astfel de aparate medicale. Potrivit directorului SJA Galaţi, dr. Mihai Polinschi, fiecare dintre cele 23 de ambulanţe de urgenţă din totalul celor 45 din parcul auto al staţiei gălăţene va fi dotată cu un dispozitiv mobil de compresii toracice. Tehnica medicală va putea fi folosită nu doar de medici, ci şi de asistenţii medicali, în cazul în care trebuie să resusciteze pacienţi care au suferit un infarct, spune şeful Ambulanţei. Se impunea sau nu cheltuirea unei asemenea sume, pe dispozitivele mobile de compresii toracice? Dr. Polinschi consideră că plăţile se justifică, pentru că prioritară este salvarea vieţilor pacienţilor, nu infrastructura staţiei sau alte dotări anexe.
„Şanse mai mari la viaţă!”
Compresiile toracice aplicate de aparatele medicale tip Lucas cu piston sau cu bandă sunt mai eficiente decât cele efectuate de un medic de urgenţă, apreciază managerul SJA Galaţi. „Suma pe care o investim nu este deloc una mică şi nici nu ne-a fost uşor să o strângem. N-am adunat aceşti bani într-un singur an. Dar considerăm că prioritatea unei staţii de ambulanţă este să salveze vieţi, iar aceste aparate contribuie decisiv la intervenţiile de urgenţă, în cazurile de infarct. Dacă cineva spune că Serviciul nostru are nevoi mai urgente şi că banii puteau fi cheltuiţi şi altfel, să-şi pună următoarea întrebare: dacă ar face infarct, ce i-ar conveni mai mult? Să se repeadă medicul cu mâinile goale şi să rişte să-i rupă oasele în timpul resuscitării sau să aibă parte de asistenţă medicală cu un aparat performant, cu ajutorul căruia chiar şi un asistent medical i-ar putea salva viaţa?”, se întreabă, retoric, dr. Mihai Polinschi.
De unde vin banii
Contractul de prestări servicii medicale pe care l-a încheiat Ambulanţa cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS), în 2012, a avut o valoare de 14.828.000 lei. Nu-i, deci, puţin lucru să poţi pune deoparte un milion de lei, banii aferenţi funcţionării întregului serviciu, la nivel de judeţ, pentru circa trei săptămâni! Ca să nu mai spunem că banii de la CJAS au destinaţii precise şi nu pot fi puşi la ciorap, după cum vrea contabilul sau managerul! Directorul SJA spune, însă, că fondurile care vor fi cheltuite pe dispozitivele de compresie toracică provin din încasări proprii ale Ambulanţei, pe o perioadă mai mare de un an.
„Nu am strâns imediat aceşti bani. Am prestat şi încă prestăm servicii către terţi, dacă îi putem numi aşa, deşi sunt tot pacienţii noştri. Asigurăm asistenţă medicală la spectacole şi meciuri, iar acest serviciu medical se face contra cost. Apoi, transportăm pacienţi dializaţi, operaţiuni pentru care CJAS plăteşte. Asigurăm şi transport cu plată pentru pacienţii nedeplasabili care trebuie să ajungă la medic”, a declarat Dr. Mihai Polinschi.
Vom avea cele mai multe dispozitive din ţară
În 2011, atunci când şi-a cumpărat primele două dispozitive mobile de compresii toracice tip Lucas 2 (produse de Medtronic, o companie finlandeză preluată de americani şi care are linie de asamblare în China), staţia gălăţeană de ambulanţă a fost prima din ţară care lucra cu dotări atât de performanţe. Fiecare Lucas 2 costase câte 10.000 de euro şi venise cu kitul de consumabile şi contract de service. La acel moment, ambulanţele din Bucureşti erau dotate cu un model inferior al dispozitivului Lucas 2, care era alimentat nu de o baterie cu autonomie de 45 de minute, ci cu o butelie. Între timp, Ambulanţa şi-a mai cumpărat încă două dispozitive similare.
„Şi-au cumpărat dotări similare cu ale noastre şi cei din Capitală, dar şi colegii de la Târgu Mureş şi Brăila. Totuşi nimeni nu a făcut încă ceea ce vrem noi să facem acum: să avem aceste dispozitive de compresii toracice pe toate cele 23 de maşini de urgenţă din judeţ. Vom fi din nou primii din ţară, din acest punct de vedere”, a precizat dr. Polinschi.
Ce cumpără, de fapt, Ambulanţa?
Potrivit caietului de sarcini, fiecare dispozitiv de compresii toracice trebuie să poată fi alimentat la 220 W şi la 12 V, să aibă geantă proprie de transport şi stocare şi să fie livrat cu consumabile pentru 50 de pacienţi. În plus, producătorul sau distribuitorul trebuie să asigure, în preţul de cumpărare, transportul aparatelor, montajul şi instruirea a câte doi membrii ai corpului medical pentru fiecare aparat. Service-ul se va asigura gratuit, în maxim 48 de ore, de la sesizarea unui viciu de funcţionare, timp de un an. Vreme de încă 10 ani, producătorul sau distribuitorul se angajează să ofere service post garanţie, contra cost. „Din câte ştiu, există pe piaţă 2 tipuri de dispozitive medicale de acest fel. Funcţionarea unuia dintre ele se bazează pe acţionarea unui piston, iar a celuilalt model, pe acţionarea unei centuri. Din informaţiile mele, doar modelul cu piston este omologat la nivel european, aşa că pe acesta vrem să îl cumpărăm, dat fiind faptul că ne dorim să cheltuim banii pe cele mai performante dispozitive pe care le putem cumpăra”, a mai spus dr. Mihai Polinschi.
Cu alte cuvinte, vom mai avea încă 21 de aparate de tip Lucas. Potrivit portalului propriu, producătorul dispozitivului Lucas, Medtronic, nu are reprezentanţă oficială în România. Are, totuşi, un dealer unic pe piaţă, din 1998, numit SC Silva Trading SRL, cu sediul în Bucureşti şi puncte de lucru în Cluj şi Iaşi. Asociaţi, în firmă, potrivit Registrului Comerţului, sunt Cecilia Silvia Covrig şi Mihaela Lia Barnea. Societatea comercială, care s-a înfiinţat în 1992 şi abia din 1998 a devenit distribuitor unic al Medtronic, are nu mai puţin de 101 coduri CAEN, de la lucrul cu alimente până la realizarea de produse de ipsoserie.
Dacă personal nu e, măcar aparate să avem
Drept este că staţia de ambulanţă suferă de pe urma deficitului sever de personal, lucrând cu doar jumătate din numărul necesar de angajaţi. Indiferent câte fonduri proprii ar strânge staţia, angajări pe posturile blocate nu se pot face. Şi, în ciuda numeroaselor încercări de rectificare, posturile din întregul sistem bugetar, inclusiv cele din Sănătate, rămân blocate, încă din anul 2010. În plus, dacă asistenţi medicali se mai găsesc, medici bine pregătiţi în medicina de urgenţă sunt puţini şi nu stau să aştepte oferte de angajare din partea staţiei gălăţene de ambulanţă.
Dr. Polinschi a precizat că a făcut mai multe solicitări de deblocare a unor posturi, la Ministerul Sănătăţii, dar că situaţia personalului nu s-a rezolvat încă.
Depunerea de oferte pentru vânzarea dispozitivelor de compresii toracice către SJA Galaţi se va încheia pe data de 27 martie.
Viaţa omului face toţi banii!
Toţi cei pe care i-am întrebat în legătură cu achiziţia SJA sunt de părere că nicio sumă de bani nu este prea mare, atunci când vine vorba despre salvarea vieţii unui om. Să se cheltuiască un milion de lei sau mai mult dacă este cazul, spun oamenii, numai ca pacienţii care au ajuns la pragul dintre viaţă şi moarte să aibă o şansă în plus să trăiască.
„Pentru sănătatea omului, nicio cheltuială nu e prea mare. Dacă nu investeşti bani, ca să ai cu ce salva oamenii, cum să o poţi face? Este adevărat că nouă ni se par nişte sume mari, pentru că nu avem bani. Dar mă gândesc aşa: dacă nu se investeşte în sănătate acum, ce şansă la o viaţă normală vor avea cei care sunt încă tineri? Pe primul loc vine viaţa omului, apoi sănătatea şi apoi toate celelalte”, este de părere Elena Lungu, în vârstă de 70 de ani.
„Eu sunt de acord ca banii să fie cheltuiţi în acest fel. Dacă acele aparate sunt o şansă în plus ca omul să trăiască, sunt absolut necesare şi trebuie cumpărate. În primul rând trebuie să fie grija faţă de om şi abia apoi să vină toate celelalte, nu?”, a declarat Enache Calmeş, în vârstă de 60 de ani.
„Eu cred că este foarte bine că se cumpără astfel de aparate şi că ele vor fi pe ambulanţele din Galaţi. Trebuie să aibă medicii cum şi cu ce să salveze viaţa oamenilor. Trebuie făcute foarte multe în Sănătate şi absolut totul merită atunci când vine vorba despre viaţa unui om”, a spus Maria Turdo, în vârstă de 68 de ani.
