Potrivit statisticilor Direcţiei Judeţene pentru Sănătate Publică Galaţi (DJSP), în ultimii ani, sporul natural înregistrat la nivelul judeţului nostru a fost negativ. Cu alte cuvinte, numărul gălăţenilor decedaţi a fost mai mare decât cel al nou-născuţilor.
Aceast fapt, împreună cu migraţia locuitorilor, a cauzat scăderea populaţiei în zonă. Astfel, în 1990, erau înregistraţi la Galaţi nu mai puţin de 649.880 locuitori, conform datelor prezentate pe site-ul Direcţiei Judeţene de Statistică Galaţi. După 18 ani, adică în 2008, rămăseseră doar 611.590 gălăţeni, susţine DJSP, într-un raport înaintat Prefecturii.
Populaţia activă - mai puţin de 60 la sută
Odată cu scăderea numărului de gălăţeni, a crescut şi media de vârstă a celor rămaşi. Am putea spune, deci, că printre noi sunt mult mai multe persoane de vârsta a treia decât erau în urmă cu 18 ani.
Mai exact, în 1990, dintre cei aproape 650.000 de locuitori, doar 82.483 erau sexagenari sau aveau vârste mai înaintate. În anul 2007, în schimb, dintre cei 614.449 de gălăţeni rămaşi, 108.655 atinseseră sau depăşiseră vârsta de 60 de ani.
Această situaţie este cauzată, în mare parte, de natalitatea scăzută. Totuşi, un motiv plauzibil care să contribuie la îmbătrânirea populaţiei ar putea fi şi creşterea duratei de viaţă a gălăţenilor.
Spre exemplu, în perioada 1990-1992, durata medie de viaţa a unei femei era de circa 73 de ani, iar cea a unui bărbat depăşea, statistic, 67 de ani, fără să atingă însă 68. Din acest punct de vedere, lucrurile au evoluat în bine, în perioada post-decembristă. S-a înregistrat, ce-i drept, o scădere în perioada 1995-1997, după care durata medie de viaţă a crescut, încet şi sigur.
În intervalul 2005-2007, o femeie trăia în medie puţin peste 76 de ani, iar un bărbat depăşea vârsta de 68, apropiindu-se de 69. Se poate observa deci clar că durata de viaţă a femeilor a crescut cu circa 3 ani, iar cea a bărbaţilor cu mai bine de un an.
Cum gălăţenii s-au împuţinat şi au mai şi îmbătrânit, datele DJSP indică faptul că doar „aproximativ 59,42 la sută din locuitori reprezintă populaţia activă a judeţului”.
Sporul natural rămâne negativ
Deşi natalitatea a fost mai mare în cursul anului trecut, faţă de cea din anul 2007, creşterea înregistrată a fost insuficientă pentru a asigura judeţului un spor natural pozitiv. În judeţ au fost înregistraţi, pe durata anului precedent, 5.449 de nou-născuţi, cu 181 mai mulţi faţă de anul 2007. Aceste date indică o cifră de sub 9 nou-născuţi la mia de gălăţeni. Merită menţionat şi faptul că, în anii precedenţi, orăşenii au sporit mai mult natalitatea decât gălăţenii din mediul rural.
În paralel, a crescut cu 98 şi numărul de decese în 2008, faţă de anul precedent. Mortalitatea este mai crescută în mediul rural decât în cel urban.
În aceste condiţii, sporul natural înregistrat în cursul anului trecut a fost de -1,81 la mia de locuitori.
Potrivit raportului DJSP Galaţi, această scădere a natalităţii se poate datora şi faptului că majoritatea gălăţenilor preferă să se căsătorească la vârste cuprise între 25 şi 29 de ani, când fertilitatea este mai scăzută.
În paralel, susţine DJSP, motive se pot regăsi şi în faptul că, în prezent, nu mai puţin de 36,22 la sută dintre căsătorii sfârşesc prin divorţ, faţă de doar 30,24 la sută, în urmă cu şapte ani.
În aceste condiţii, probabil singura şansă de creştere a natalităţii, mai ales pe timp de recesiune, ar fi măsuri mai eficiente de protecţie socială, care să încurajeze tinerele familii să aibă copii.
În caz contrar, procentul populaţiei active riscă să scadă şi mai mult, iar umerii gălăţenilor care muncesc vor fi din ce în ce mai apăsaţi, pentru că ei vor fi nevoiţi să îi susţină, indirect, pe toţi ceilalţi concetăţeni.
