Galaţiul, lovit de seisme în fiecare secol/ O istorie cumplită a cutremurelor mari
Foto: Imaginea vechii biserici Sf. Precista, lăcaş martor la multe cutremure

Galaţiul, lovit de seisme în fiecare secol/ O istorie cumplită a cutremurelor mari
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Când „s-au cutremuratu pământulu Moldovei şi clopotele sunau singure”

Am consemnat deja despre cutremurul din ianuarie 1838, când pământul s-a crăpat şi în zona Izvoarele, aşa cum l-a cuprins cercetătorul Tudose Tatu în cartea sa, aflată în lucru. Descriind Podişul Moldovei, geologul Matei Drăghiceanu (1844-1939), academician, scria că „regiunea în întregul ei este cea mai zguduită de cutremure din toată România”, îl citează Tatu, ca şi pe acad. George Vâlsan, geograf (1885-1935): cel mai înalt grad de seismicitate avea falia Focşani-Nămoloasa-Galaţi.
Într-o listă de cutremure, fiecare „cel mai mare” pentru trăitorii lor, Tatu menţionează „mare cutremur” şi în 1471, 28 august, ora 11,00, pe când voievodul prânzea (8,5 Mercalli! Mai mare de 8 = distrugere aproape totală!). Dar şi pe 22 aprilie 1595, ora orele 12,00. Pe 8 noiembrie 1620, ora 13,30 (iar 8,5 Mercalli!). Marţi, ora trei noaptea, august 1679: când au căzut icoanele în biserici şi vasele de pe poliţe, „cutremur mare şi straşnic”, „huietul venia dinspre miazănoapte”. Sau 19 august 1681, orele 19,08 (grad 9!), durată 15 secunde. În 1692 „tâmplându-se cutremurul cel mare”, în Moldova „multe mănăstiri au crăpat”, au căzut turnurile episcopiei Huşului”. 1701, 12 iunie, ora unu (9 Mercalli!), cu trei postseisme. 1738, 31 mai, ora 11,30 (8,5 Mercalli!), două postseisme - au crăpat zidurile mănăstirii Floreşti, când „şi clopotele sunau singure”! 1738, 15 iunie, „de-au căzut Goliia” în Iaşi. 1790, 26 marie, 9,29 seara, „s-au curemuratu pământulu”. 1802, 14 octombrie, 7,30, când a căzut, la Bucureşti, Turnul Colţei şi turlele bisericilor, „când cu toţii am jelit”, iar în Moldova s-a crăpat pământul „şi au eşit apă cu năsip pe multe locuri”.

Galaţiul, jelitor...

Iar la Galaţi, după o consemnare bisericească, în 1802 „a picat unele case şi dughene”, iar la mănăstirea Sf. Voievozi Mihail şi Gavril „au crăpat zidul cu totul şi s-au răsipit”. 1838, 11 ianuarie, opt minute (!) de cutremur, la 4,00 din noapte: „Toate bisaricile şi casele s-au dărâmat” la Galaţi, mai ales turnurile bisericii Vovidenia, de nu se putea sluji! Aproape întotdeauna se consemna, ca şi acum, că n-a mai fost aşa ceva înainte, însă de ce cutremurate vremi am mai avut parte, vedeţi şi dumneavoastră.

 

Citit 1534 ori Ultima modificare Miercuri, 30 Octombrie 2013 23:12

2 comentarii

  • postat de romeo
    Joi, 31 Octombrie 2013 15:14
    91.216.52.***
    Daca sunteti ziarist incercati macar sa va documentati, mai ales acum cand aveti la dispozitie internetul.
    Cititi cu atentie acest link
    http://ro.wikipedia.org/wiki/Scara_de_intensitate_Mercalli
    si veti vedea unde ati gresit.
    Scara Mercalli are 12 trepte si masoara intensitatea. Asa cum ati scris "Distrugera este aproape totala" se refera la un cutremur de 12 grade pe scara Mercalli, echivalent cu peste 8 grade pe scara Richter, care nu a avut loc NICIODATA in aceasta zona.
    Cutremurele descrise in cronici, dupa scara Mercalli (doar prin simpla observatie directa a fenomenului) nu au depasit niciodata 7.5 grade pe scara Richter.
    Informatiile pe care le primim curent despre cutremurele din tara noastra se refera la grade RICHTER si masoara magnitudinea.
    0
    2
    Raportează
  • postat de cetatean
    Joi, 31 Octombrie 2013 10:50
    5.13.130.***
    sunt si eu curios de unde 8,5 sau 9 g Mercalli aveau stramosii nostri seismografe??? ..poate il simteau in fund si le dadea gradul sau era alcolemia din vin!!!
    0
    0
    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.