A început demolarea Arenei de Box. După 25 de ani, Primăria ne scapă de un schelet

A început demolarea Arenei de Box. După 25 de ani, Primăria ne scapă de un schelet
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

* Construcţia arenei a început în 1988 şi a fost întreruptă în 1994 * În locul scheletului metalic, municipalitatea ia în calcul construirea unei parcări


Consiliul Local al Primăriei municipiului Galaţi a luat, în sfârşit, hotărârea de a demola scheletul metalic al Arenei de box, de pe strada Domnească. Societatea care se va ocupa de desfiinţarea construcţiei abandonate este Remat S.A, după un proiect al Supercon S.R.L. Termenul în care fierăria şi betoanele ar trebui să dispară este de patru luni, respectiv până la începutul lunii martie a anului viitor. De asemenea, Primăria nu exclude ideea ca, în viitor, să folosească terenul pentru a construi o parcare.

„În primul rând, din cauza timpului trecut, scheletul s-a depreciat şi punea în pericol siguranţa cetăţenilor, drept pentru care trebuie curăţat. În al doilea rând, există posibilitatea ca acolo să construim altceva. Nu este o decizie finală, dar e posibil ca acolo să facem o parcare, pentru că zona este sufocată de maşini”, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al Primăriei, Mihai Costache.

Chiar dacă hotărârea putea fi luată de ani buni, având în vedere insistenţe liberalului Săvel Rotaru pe lângă fostul primar Dumitru Nicolae, acţiunea a tot fost amânată. Desfiinţarea construcţiei a fost anticipată abia în anul 2012, când şeful Comisiei de Urbanism a Consiliului Local, liberalul Săvel Rotaru, declara pentru „Viaţa liberă”: „Construcţia aceea metalică este o ruşine, nu mai prezintă niciun coeficient de siguranţă”. Primarul Marius Stan i-a dat dreptate, promitea că o va avea în vedere şi iată că s-a ţinut de cuvânt.

Istoria arenei

În anul 1988, pe spaţiul actualului schelet era un ring de box cu tribunele aferente. Lumea se aduna curioasă şi mulţi tineri şi-au început cariera în sport astfel. Partidului Comunist nu-i prea conveneau adunările, aşa că a decis să pună un gard, care împiedica lumea să mai vadă antrenamentele sportivilor, dar şi intrarea boxerilor în sala existentă. Toţi erau obligaţi să intre pe la rampa de gunoi, de pe Mihai Bravu. În acel moment, se pare, preşedintele Consiliului Judeţean de Educaţie Fizică şi Sport, Florin Balaiş, a făcut cerere de finanţare pentru crearea unui complex sportiv cu sală polivalentă, cu spaţii pentru practicarea boxului, voleiului, baschetului şi cu un spaţiu de cazare. Finanţarea, sprijinită şi de fostul prim-secretar al judeţenei PCR, Carol Dina, a fost aprobată. Primul constructor pe care l-a avut arena, adus de Carol Dina, înainte de Revoluţie, în 1988, a fost IUGCG (actualul Atlas), unde director era senatorul Eugen Durbacă. După Revoluţie, la Arenă a mai lucrat fosta ICOR, până când finanţarea pentru acest complex a fost întreruptă, în 1994. Aşa cum arătam într-un număr mai vechi al ziarului nostru, din august 2012, municipalitatea s-a ales cu Arena de Box prin HG nr. 1.099 din 18 septembrie 2003, semnată de fostul premier Adrian Năstase. „Suprafaţa 2.104,93 mp, din care construit 1660,44 mp, corp cazare 40 locuri cu suprafaţa construită 225,7 mp, sala de box şi haltere 464,4 mp şi sala polivalentă: 970,3 mp, investiţie sistată în 1994”, aşa arăta fişa arenei în anexa Guvernului.

Restul… este doar rugină adunată pe scheletul care zace într-o zonă centrală a oraşului de 25 de ani.

Citit 5226 ori Ultima modificare Luni, 25 Noiembrie 2013 17:13

Mai multe din această categorie:

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.