Campanie VL "Monumentele Galaţiului": Sculpturile lui Silviu Catargiu, la mâna destinului

Campanie VL "Monumentele Galaţiului": Sculpturile lui Silviu Catargiu, la mâna destinului
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

„Pasărea apelor” şi „Chemarea zborului” suferă * „In memoriam” are noroc cu vânzătorii de flori de la Trei Star

Sculptorul gălăţean Silviu Catargiu a realizat, în cadrul taberelor naţionale de sculptură în metal, trei lucrări monumentale: două sunt amplasate pe faleza inferioară, „Pasărea apelor” (1976) şi „Chemarea zborului” (1977), iar a treia este situată pe strada Brăilei, în faţă la „Trei Star” - „In memoriam” (1991). Nici acestea nu sunt puse în valoare aşa cum ar trebui, suferind, ca mai toate sculpturile în aer liber ale oraşului nostru, de efectele aceleiaşi nepăsări din partea autorităţilor care ar trebui să le protejeze.

Fascinat de ideea de zbor

Silviu Catargiu are 74 de ani şi s-a născut la Suceava, în localitatea Capu-Codrului. A absolvit Academia de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj, promoţia 1965, clasa profesorului Romul Ladea. Este membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România, filiala Galaţi, secţia Sculptură, din 1968. A primit Premiul „Hyperion” în 1992, medalia „Meritul Cultural” clasa I în 2004 şi Premiul revistei "Porto-Franco" în 2007.

Pornind de la mitul lui Icar, ideea de zbor l-a fascinat pe artist. Acesta a văzut, de fiecare dată, înălţarea: „Chiar dacă, uneori, e vorba de o prăbuşire, sufletul se înalţă”, argumentează sculptorul, care poate vedea, de la fereastra apartamentului în care locuieşte, lucrarea sa  „In memoriam”.

Întrebat cândva de un novice de ce expoziţiile personale ale sculptorilor sunt mai rare decât ale altor artişti, Catargiu a afirmat: „Lucrările noastre, acolo unde sunt expuse, alcătuiesc expoziţii permanente în aer liber”. Silviu Catargiu afirmă că „în artă, nu este nici uşor, nici greu. Totul e să nu te descurajezi”.

Preşedinte al UAP Galaţi în anii '70

Mariana Tomozei Cocoş l-a avut profesor de istoria artei pe Silviu Catargiu, pe când era elevă la Liceul de Artă: „Dumnealui a studiat la Cluj şi face parte dintr-o zonă foarte bună a şcolii româneşti de sculptură, care s-a format în anii '60, când tocmai se contura o viziune nouă în sculptura românească: se primeau repere atât din arta occidentală, cât şi din arta românească, ne referim la Constantin Brâncuşi, iar acest lucru a dat generaţii de sculptori de mare valoare”.

Lirism, eleganţă şi plasticitate

Definind sculptura lui Silviu Catargiu, criticul de artă Mariana Tomozei afirmă: „Este sintetică, sunt volume clare, bine articulate în spaţiu, există mereu o simbolistică, nu greu de descifrat, dar care are un anumit lirism, o anumită poezie. Adesea sunt nişte repere către sculptura arhaică greacă. Este o sculptură de ţinută, care are eleganţă şi plasticitate. Autorul şi-a format un stil pe care l-a adâncit fără să-şi ramifice sau să-şi schimbe mereu opţiunile. Le-a adâncit permanent, an de an, ceea ce este un lucru benefic”, conchide criticul. Ce n-ar da alţii să aibă ceea ce avem noi aici, la Galaţi, şi nu ştim să preţuim.

"Un moldovean, pâinea lui Dumnezeu"

Sculptorul Sergiu Dumitrescu, directorul Centrului Cultural „Dunărea de Jos”, vorbind despre omul Silviu Catargiu, afirmă: „E un om deosebit. Face parte din prima generaţie de sculptori care s-au aciuat în Galaţi şi care au venit cu noile tendinţe: altfel vedeau formele, era faza imediat după realismul socialist. Trece prin viaţă lăsând urme plastice şi, până la urmă, acestea contează. Silviu nu are duşmani, este un om plăcut, un moldovean pâinea lui Dumnezeu. Toţi artiştii sunt interiorizaţi: cei care vorbesc mult şi se exprimă prin vorbe sunt actori. La sculptori, lucrările trebuie să vorbească. Am lucrat cu Silviu în 1991, la tabăra pe care am coordonat-o şi am văzut cât de bine relaţiona cu colegii şi cu cei din Şantierul Naval. Deşi lucrările sale - cele două de pe faleză şi cea de-a treia, de la Trei Star - sunt făcute la 15 ani distanţă, ele aparţin aceleiaşi zone, ca şi compoziţie”.

Şi dacă lucrările de pe Faleză poartă, toate, amprenta trecerii timpului şi a oamenilor pe lângă ele, Sergiu Dumitrescu recunoaşte, mai în glumă, mai în serios, că „In memoriam” este foarte bine aşezată: „Diferenţa între lucrarea mea, tot de pe Brăilei, şi cea a lui Silviu Catargiu este că pe a mea se caţără toţi copiii şi e plină de grafitti, iar a lui e neatinsă: o „păzesc” vânzătorii de flori de lângă ea”…

Citit 2474 ori Ultima modificare Sâmbătă, 14 Decembrie 2013 23:50

4 comentarii

  • postat de Daniel Andone
    Luni, 30 Decembrie 2013 11:03
    5.13.186.***
    Felicitari! Cele mai tari articole despre monumentele orasului nostru! Angela Ribinciuc este preferata mea!
    0
    2
    Raportează
  • postat de tecucean
    Luni, 16 Decembrie 2013 17:21
    92.82.179.***
    Viata Libera, poate ne informati si despre disparitia obiectelor de patrimoniu de la Muzeul Mixt din Tecuci. Circula niste zvonuri, dar presa tecuceana inca nu a aflat!
    Nu stim nici cum au evoluat cercetarile la Spitalul Municipal. Ambele poarta numele "Cincu", fiind donatii ale vechii familii, generoase cu localitatea. Dar, in timp ce vechile familii erau generoase, contemporanii nostri fura de zvanta.
    0
    0
    Raportează
  • postat de smecher
    Duminică, 15 Decembrie 2013 15:52
    79.116.111.***
    tot ce a avut orasul galati bun a vandut etc etc sa mai si pastreze pentru dumnezeu chiar totul trebuie dat naibii
    0
    1
    Raportează
  • postat de smecher
    Duminică, 15 Decembrie 2013 15:41
    79.116.111.***
    ar trebui vopsite dar nu aruncate e pacat de ele inseamna mult pentru orasul galati
    0
    1
    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.