- Unul dintre cele mai amânate proiecte din sistemul sanitar este cardul de sănătate. Când va ajunge la gălăţeni documentul şi ce beneficii concrete va aduce?
- Până în prezent au fost tipărite patru milioane de carduri de sănătate. Conducerea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate preconizează că până la jumătatea anului 2014 vor fi realizate şi celelalte documente. Acest lucru înseamnă că în al doilea semestru al anului va avea loc distribuţia către populaţie, prin intermediul Poştei Române. Aradul este singurul judeţ din România în care s-a desfăşurat un proiect pilot de implementare a cardului de sănătate. După ce asiguratul va intra în posesia documentului, ne aşteptăm ca lucrurile să se simplifice simţitor. Persoana nu va mai fi nevoită să bată drumul până la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) Galaţi de fiecare dată când va avea nevoie de o adeverinţă de asigurat. În cabinetul fiecărui medic de familie va exista câte un cititor de carduri, doctorul văzând astfel calitatea de asigurat sau de neasigurat a pacientului. Apoi, se va vedea mult mai clar istoricul medical al persoanei. Dacă a fost internat în spital, dacă i s-au dat bilete de trimitere etc. Ne aşteptăm ca şi frauda care există în momentul de faţă în sistemul de sănătate să fie mult diminuată.
- La ce nivel se ridică frauda din Sănătate în judeţul Galaţi?
- Este greu de făcut un calcul precis şi este şi mai greu de stabilit dacă e vorba de fraude sau de neconcordanţe. După cum am explicat şi în raportul de activitate pe anul 2013, au existat situaţii în care ne-am sesizat şi am dat sancţiuni sau avertismente. Printre altele, au existat furnizori de servicii medicale care au eliberat reţete sau bilete de trimitere pentru analize pacienţilor care în perioada respectivă erau internaţi, situaţie în care bolnavul trebuie să beneficieze atât de medicamente, cât şi de investigaţii medicale necesare. Oricum, după introducerea cardului, ne aşteptăm ca astfel de situaţii să nu se mai repete.
- Au existat şi există încă numeroase voci care cer măsuri imediate şi prompte împotriva cazurilor de fraudă. Ca organism de control, ce face CNAS pentru a descuraja corupţia din Sănătate?
- Pe lângă proiectul cardului de sănătate, care va aduce o transparenţă sporită în privinţa asiguraţilor, la nivelul CNAS are loc în prezent o reorganizare. Se va înfiinţa Direcţia Generală de Monitorizare, Control şi Antifraudă (DGMCA), organism care va avea câte un reprezentant pe fiecare regiune. Principalul scop al DGMCA este verificarea modului în care sunt gestionaţi banii. Totodată, corpul de control de la nivelul CJAS Galaţi a fost mărit, permiţându-ne astfel să facem controale tematice mai ample.
- Sunt încă mulţi pacienţi care reclamă că la internare au fost trimişi să-şi cumpere medicamente sau materiale sanitare. Oamenii se simt astfel înşelaţi, pentru că după ce au plătit ani de-a rândul contribuţii la Sănătate nu beneficiază de serviciile pentru care sunt asiguraţi. Sunt acceptabile astfel de situaţii?
- Am ajuns şi la noi reclamaţii, şi din start spun că nu este normal să se întâmple. Legislaţia spune că prin contractul încheiat cu CJAS Galaţi, toate spitalele sunt obligate să aibă medicamente şi materiale sanitare pentru toţi pacienţii.
- Totuşi, astfel de practici au loc frecvent. Cine poartă vina?
- Este o problemă a conducerii spitalelor, din punct de vedere al modului în care sunt gestionate fondurile.
- Şi ce poate face bolnavul care a fost astfel păcălit?
- Persoanele care ne-au reclamat astfel de situaţii au fost îndrumate să depună cerere, pe baza bonurilor şi chitanţelor pe care le aveau, şi să-şi ceară drepturile la managerul spitalului respectiv.
- Care este modalitatea exactă prin care se pot recupera banii?
- Legea spune că reţeta care i-a fost dată bolnavului de către medicul din secţie, pentru medicamentele pe care spitalul nu i le poate acorda, trebuie vizată de şeful secţiei respective. Pacientul merge, cumpără reţeta şi i se dă un bon fiscal. Apoi, la externare, pe baza bonului, face o cerere prin care solicită decontarea reţetei de către spital.
- În marea majoritate a cazurilor însă bolnavului nu i se dă o reţetă, ci doar un bileţel scris de mână.
- Într-adevăr, cam aşa este practica, motiv pentru care pacientul nu are cum să demonstreze ulterior că a cumpărat respectivele medicamente.
- Tocmai pentru ca astfel de practici să dispară, unele dintre spitale au primit mai mulţi bani în 2013. Care este explicaţia?
- Este tot o problemă de management. Dacă ne uităm pe modul în care sunt cheltuiţi banii, vedem că undeva între 80 şi 90 la sută din banii pe care noi îi dăm spitalelor se duc doar pe salarii. Sunt foarte mulţi angajaţi, iar partea dureroasă e că personalul TESA este prea numeros în raport cu personalul sanitar.
- În noua strategie privind sistemul naţional de sănătate se insistă şi pe felul în care sunt cheltuiţi banii în spitale. Ce măsuri vor fi luate?
- Conform proiectului de reformă, se doreşte ca managerii de spitalele să poată cheltui cel mult 65 la sută din totalul banilor pentru plata salariilor. Conducerea spitalului va fi nevoită atunci să facă o analiză, pentru a vedea care personal este esenţial şi care nu. Vă dau un exemplu: nu se strică robineţii din spital în fiecare zi. Astfel, poate că este mai rentabil să faci un contract pentru situaţiile neprevăzute decât să ai personal angajat permanent. Este şi o problemă socială aici. Măsura va fi însă luată în timp.
- Cum vor fi alocaţi ceilalţi bani?
- Pe lângă cei 65 la sută daţi la salarii, 10 la sută vor fi distribuiţi pentru achiziţionarea de medicamente şi materiale sanitare, dorindu-se astfel evitarea situaţiilor în care pacientul este trimis să le cumpere singur. Restul de 25 la sută ar fi îndreptaţi către plata utilităţilor, dotarea secţiilor, reparaţii etc.
Cine este dr. Elena Vrabie
Dr. Elena Vrabie a absolvit Institutul de Medicină şi Farmacie din Bucureşti, specializarea Medicină Generală, promoţia 1979. În perioada 1999-2000 a ocupat funcţia de director adjunct al Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi. Dr. Vrabie deţine funcţia de preşedinte director general al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Galaţi din data de 11 februarie 2013. Până la preluarea conducerii CJAS Galaţi, dr. Vrabie a condus compartimentul de evaluare a factorilor de mediu din cadrul DSP Galaţi.
