Campanie VL "Profesionşitii"/ Dragostina Brăilescu şi excelenţa în pomicultură
Foto: Foto: Bogdan Codrescu

Campanie VL "Profesionşitii"/ Dragostina Brăilescu şi excelenţa în pomicultură
Evaluaţi acest articol
(2 voturi)

* "Pasiunea mea pentru meserie a depăşit demult limitele normale şi m-a ajutat să trec peste toate!", ne-a  declarat inginera horticolă din Lieşti


Sute de agricultori - atât din ţară cât şi din străinătate - şi-au cumpărat puieţii cu care şi-au înfiinţat livezile din pepiniera inginerei horticole Dragostina Brăilescu. Odată cu pomii, specialista le-a dat, gratuit, cumpărătorilor şi sfaturile atât de preţioase pentru plantarea şi îngrijirea livezilor tinere, până la maturitate. Totodată, în cei peste 40 de ani de activitate, inginera n-a încetat nicio clipă să facă cercetare şi încrucişare de soiuri, până când a ajuns să producă în cantităţi însemnate unele dintre cele mai căutate sortimente de fructe de pe piaţă.

În regiunea noastră, Dragostina Brăilescu este, fără îndoială, o autoritate în domeniul horticulturii şi exploatează, în prezent, o pepinieră pomicolă de un hectar şi jumătate şi o livadă de măr întinsă pe opt hectare, în comuna Lieşti.

De asemenea, este posesoarea singurului depozit de mare capacitate de fructe din judeţ, aflat în aceeaşi localitate.

Cercetarea a dat roade, peste ani

"Am terminat facultatea la Iaşi, iar la proiectul de diplomă am realizat un aparat care înjumătăţea timpul de deshidratare a legumelor. Lucrarea a fost foarte bine văzută şi am primit o bursă de la cei de acolo. Ulterior, am lucrat în cercetare, la Staţiunea de Cercetare şi Producţie Pomicolă Focşani. Toate proiectele mi-au trecut prin mână, ani la rând, şi m-a interesat să fac o selecţie a soiurilor, astfel încât să le pot alege pe cele care aveau cele mai bune caracteristici. Vorbim aici şi despre dezvoltarea pomului, dar şi despre calitatea fructei: să fie dulce, să aibă coajă subţire, să aibă rezistenţă sporită la monilioză, în cazul sâmburoaselor, şi aşa mai departe”, ne-a declarat inginera Dragostina Brăilescu.

Tot ameliorând, a creat o variaţiune a Idared-ului clasic, mai rezistent şi mai dulce, pe care îl pot mânca şi diabeticii. Mărul se vinde foarte bine, la ora actuală, ne spune experta în horticultură. Deşi lucrează în domeniu de mai bine de 40 de ani, se documentează continuu, cumpărându-şi revistele de specialitate şi cărţile care prezintă noutăţile ştiinţifice.

Fabrica de livezi

În pepiniera pomicolă de la Lieşti se găsesc aproape toate soiurile care merg la noi şi din care s-ar putea înfiinţa o livadă care să dea producţii remarcabile: de la măr Idared şi Starkinson („bot de iepure”), piersic Redhaven, Cardinal şi Superba de Toamnă, până la prun Diana sau Stanley, cireş Stella, vişin Rivan, gutui Bereschi şi coacăz. Fiecare răsad în vârstă de minim trei ani se vinde cu certificat fito-sanitar şi fiecare generaţie de pomi este aclimatizată şi rezistentă la multe dintre bolile pe care le au soiurile aduse din străinătate sau cele pe care le putem cumpăra din magazin, cu rădăcinile înfăşurate în folie de plastic. „Trebuie să ştii ce sol este cel în care plantezi, la ce adâncime se află pânza freatică, dacă sunt sau nu cursuri de apă în zonă etc. Eu îi întreb pe cumpărătorii mei toate aceste lucruri, astfel încât să valorificăm cât mai bine resursele de mediu, iar pomii să crească sănătoşi şi să fie productivi. Evident, gratuit, odată cu pomii, le dau şi calendarul de stropiri şi le dau detalii clare cu privire la plantare şi lucrările de întreţinere a pomilor. Am înfiinţat pepiniera imediat după 1990, aşa că mi-e imposibil să le mai ţin minte pe toate. Totuşi, ştiu că folosind puieţi din pepiniera mea s-a înfiinţat peste 800 de hectare la Isaccea. La Greaca s-au pus livezi cu material săditor cumpărat de la mine, la Matca, la Vaslui, până la Ostrov, Brăila şi Timişoara”, ne-a declarat inginera.

Pasiune fără limite

În glumă, inginera ne spune că, dacă ar fi ştiut că toată viaţa va trebui să meargă încălţată cu cizme, s-ar fi gândit de două ori înainte să facă facultatea de horticultură. "Cred că, în cazul meu, pasiunea a depăşit demult limitele obişnuite. Aşa cum ştie toată lumea, în 2005 livada pe care tocmai o înfiinţasem a fost înecată şi, în 2006, am replantat-o. Nu ştiu cum sună, dar e o muncă titanică. Am avut nopţi în care n-am dormit, gândindu-mă la datoriile pe care le aveam de plătit. Au fost ani cu datorii de vreo 300.000 de lei şi nici un pom viabil în livadă. Dar am trecut, iar livada este deja în al şaptelea an. Îmi doresc doar să mă ajute Dumnezeu să trăiesc să mă bucur de toate lucrurile pe care le-am făcut până acum. Să le văd dezvoltându-se şi funcţionând”, conchide Dragostina Brăilescu.

Citit 3531 ori Ultima modificare Duminică, 16 Februarie 2014 19:33

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.