La fel ca în cazul tuturor celorlalte afecţiuni cu urmări grave asupra sănătăţii dumneavoastră, şi în cazul hepatitei de tip B cel mai eficient tratament este profilaxia.
Boala a cărei vindecare durează destul de mult se poate transmite prin sânge şi fluide de contiguitate, deci şi prin contact sexual neprotejat sau folosirea aparatului de ras sau a periuţei de dinţi ce aparţine unui bolnav. De asemenea, injecţiile realizate necorespunzător pot fi o cale de răspândire a virusului.
Şeful secţiei de Gastroenterologie din cadrul Spitalului Judeţean din Galaţi, dr. Dan Botezatu, susţine că rata de transmitere a hepatitei B pe cale sexuală este chiar mai ridicată decât în cazul hepatitei de tip C.
Diagnostic şi stil de viaţă
Din păcate, ca şi în cazul hepatitei C, de multe ori stadiul acut al afecţiunii este infraclinic - adică nu prezintă simptome specifice. Prima fază a hepatitei B poate semăna cu o răceală, însoţită de dureri musculare sau cu un episod dispeptic.
Dacă medicul de familie nu cere, în timp util, efectuarea unor analizele medicale specifice - antigen HBS şi anticorp HC - iar hepatita B nu este depistată, ea se poate croniciza, într-o perioadă ce variază între 6 luni la un an.
În aceste condiţii, stilul de viaţă al bolnavului ar trebui să se schimbe, chiar dacă nu întotdeauna radical. În primul rând, pacientul trebuie să renunţe la consumul de alcool.
„Părintele hepatologiei moderne, Sheila Sherlock, spunea că un consum de 40 de mililitri de alcool zilnic duce la ciroză hepatică în doi ani de zile. Iniţial spunem că e mult şi că nu consumăm atât. Totuşi, dacă ne gândim că o bere are 5 la sută alcool şi 500 de mililitri, ne dăm seaamă că, bând doar o bere pe zi, consumăm 25 de mililitri de alcool pur. La două beri... În plus, calculul a fost realizat pentru un ficat sănătos. Daţi-vă seama ce s-ar întâmpla dacă acest consum de alcool ar veni pe fondul unor afecţiuni hepatice, cum se întâmplă uneori”, atenţionează dr. Botezatu.
În plus, bolnavul trebuie să urmeze o dieta şi să evite efortul fizic susţinut.
Dacă pacientul are hepatită cronică de tip B şi nu respectă stilul de viaţă recomandat de medic, riscă să se îmbolnăvească de ciroză sau chiar de cancer hepatic, situaţie în care, susţine medicul specislist, transpalntul de ficat este singura soluţie.
Legi care să faciliteze transplantul
Specialistul gastroenterolog consideră că pacienţii suferinzi de ciroză şi cancer hepatic ar avea mult mai multe şanse de supravieţuire dacă în România s-ar adopta legi mai bune privind transplantul de organe.
„Ar trebui reglementat prin lege ca, la 18 ani, fiecare individ care nu doreşte să i se preleveze organele pentru transplant - în cazului în care suferă un accident nefericit, să spunem - să completeze un formular pe care să-l depună la Primărie. Dacă nu completează acel act, îşi dă acordul ca, într-o eventuală situaţie nefericită, organele sale să fie prelevate şi să salveze astfel, alte vieţi”, a apreciat dr. Botezatu.
Schemele de tratament ale bolii
Tratamentul afecţiunii este unul complex şi de lungă durată. „Hepatita de tip B poate fi trată atât cu interferon, cât şi cu analogi nucleozidici, care acţionează în ceea ce priveşte înmulţirea virusului. Asta face ca virusul să fie diminuat ca şi cantitate şi, în cele din urmă, omorât”.
„Aceasta este prima etapă în tratarea hepatitelor cronice. Nu şi singura. De exemplu, un tratament cu antivirale are o eficacitate cam de 60 la sută. Cu alte cuvinte, 60 la sută dintre bolnavi, după un an de tratament, elimină virusul. Există, însă, foarte multe recăderi, pentru că noi, românii, avem un genotip I, care răspunde mult mai greu la tratamentul cu interferon”, a precizat dr. Botezatu.
Există şi un vaccin, obţinut prin inginerie genetică - 3 injecţii la o lună şi un rapel. Protecţia durează până la 10 ani”, a conchis medicul gastroenterolog.
