* Un artefact clasat în categoria Tezaur, descoperit în 1981 de Ion T. Dragomir
Puţini gălăţeni ştiu că, în patrimoniul Muzeului de Istorie „Paul Păltănea”, printre piesele clasificate în categoria Tezaur se numără artefactul numit „Hora de la Bereşti”, un vas-suport, descoperit în anul 1981, în aşezarea eneolitică specifică culturii Cucuteni, de pe teritoriul oraşului Bereşti.
Mic, dar încărcat de istorie
După cum aflăm de la muzeograful Andreea Barboş, în urma săpăturilor arheologice desfăşurate de către Ion T. Dragomir, în 1981, în aşezarea eneolitică aparţinând culturii Cucuteni, faza A, de pe teritoriul oraşului Bereşti, punctul „Dealul Bulgarului”, a fost dezvelită o locuinţă cucuteniană, identificată şi cercetată parţial în anul 1980. Inventarul locuinţei de suprafaţă cuprindea un bogat şi variat număr de figurine antropomorfe şi zoomorfe, obiecte de podoabă din os şi lut ars.
Vasul-suport „Hora de la Bereşti” a fost descoperit sub ruinele locuinţei. Este realizat la mână, din pastă roşie-cărămizie, are formă cilindrică şi se termină în partea superioară printr-un vas cu aspectul unei fructiere evazate, care depăşeşte circumferinţa piciorului. Vasul are 18 centimetri înălţime şi 20,5 centimetri diametrul piciorului. Între partea superioară şi baza vasului (piciorul) se află patru siluete feminine, prinse în horă, de unde şi denumirea dată de arheologul Ion T. Dragomir, lipite între ele în zona umerilor şi a picioarelor, în poziţie dorsală. Cele patru deschideri ovale dintre siluetele figurinelor sunt prevăzute în partea superioară cu unghiuri drepte, cu vârfurile dispuse în jos, simbolizând prinderea mâinilor în horă.
Utilitatea vasului
"Figurile antropomorfe feminine dispuse în horă au fost puse în relaţie cu un cult dedicat unei divinităţi feminine, cult foarte răspândit în comunităţile agricole neolitice şi neoeneolitice din Europa şi din Orient”, declară Andreea Barboş, precizând: „Ion T. Dragomir susţinea că trebuie avut în vedere un cult solar, precum şi unul al ploilor abundente, cult specific comunităţilor agricole. Răspândirea acestor reprezentări feminine evocă un cult al fecundităţii, perpetuării speciei umane, al bogăţiei”.
Ion T. Dragomir consemna, în Monografia arheologică a Moldovei de Sud I - Danubius 16 (1996), la pag.119-132: „Dacă pătrundem adânc în esenţa dogmei magico-religioase, afectată culturii Cucuteni, considerăm că este mult mai plauzibil să acceptăm prezenţa acestor hori plastice drept ipostaze din ceremonialul depunerii ofrandelor sau prinosurilor din primele roade ale pământului şi ale animalelor, fie în legătură cu un alt ritual similar, de depuneri de ofrande ca prim sacrificiu, adus forţelor naturii de care depindea viaţa însăşi a întregii comunităţi neoeneolitice”.
Descoperiri similare
Primul vas-suport antropomorf reîntregibil a fost descoperit la Frumuşica, judeţul Neamţ, în 1942. Alte vase de acelaşi tip cu „Hora de la Bereşti”, aparţinând culturii Cucuteni, au fost descoperite la Larga Jijia -Iaşi (cel mai vechi, cu şase figurine), Traian - Dealul Fântânelor, Neamţ, Truşeşti - Botoşani şi Tirpeşti - Neamţ. „Hora de la Bereşti” are strânse analogii cu un alt vas descoperit la Luka - Vrubleveţkaia - Podolia, pe teritoriul fostei URSS, în aria culturii Tripolie A (Precucuteni III). Acesta din urmă este mai mic şi mai larg, cele patru figurine nu formează acel unghi drept, iar picioarele nu sunt unite, ci depărtate.
Importanţa excepţională a acestui artefact este dată, dincolo de calităţile sale documentar-ştiinţifice, de faptul că este singura piesă păstrată aproape integral. Vasul-suport de la Bereşti este considerat a fi cel de-al doilea exemplar întregibil, după cel de la Frumuşica, prevăzut cu şase siluete feminine. Din aceste considerente, artefactul a fost clasificat în categoria Tezaur în luna ianuarie 2007.
Pe lângă vasul original, aflat în depozitul Muzeului de Istorie, există şi o replică a acestuia, care a fost expusă ultima oară în urmă cu un an, în cadrul proiectului cultural „Istoria de lângă noi”. „Piesa are o valoare inestimabilă, fiind reprezentativă pentru patrimoniul naţional”, conchide muzeograful Andreea Barboş, asigurându-ne că, în cadrul proiectului Exponatul lunii, „Hora de la Bereşti” va putea fi admirată, în curând, la Muzeul "Paul Păltănea", de toţi gălăţenii pasionaţi de istorie şi cultură.
Foto: Alex Şeitan
