* Serviciile medicale în străinătate vor fi apoi rambursate de statul român la preţul pe care aceste tratamente îl au la noi în ţară * Gălăţenii vor suporta din propriul buzunar banii pentru cazare şi transport
După mai bine de jumătate de an de la intrarea în vigoare a Directivei europene privind serviciile transfrontaliere, statul român este obligat să implementeze în luna mai acest act normativ. Pacienţii gălăţeni asiguraţi vor avea astfel acces la tratament în străinătate, odată cu înfiinţarea Punctului naţional de contact (PNC).
Decontare parţială
Chiar dacă în privinţa felului în care un pacient asigurat va ajunge propriu-zis să beneficieze de servicii medicale în străinătate mai sunt încă discuţii şi neclarităţi, clar este faptul că în scurt timp gălăţenii se vor putea trata în spitalele şi clinicile publice din majoritatea ţărilor Uniunii Europene, pe banii statului român. Bineînţeles, ţinând cont de anumite limite financiare.
Problema este însă că majoritatea tratamentelor şi investigaţiilor medicale au un preţ mai mic în România faţă de celelalte ţări europene. Să luăm exemplul unei operaţii de hernie de disc. În timp ce în România o astfel de intervenţie costă 1.000 de lei, în străinătate poate ajunge şi la 1.500 de lei. Pacientul va primi astfel de la statul român suma de 1.000 de lei, urmând să acopere diferenţa din buzunarul său. În situaţia în care o intervenţie costă mai mult în România decât în străinătate, suma acoperită va fi cea din ţara în care a avut loc tratamentul.
"Directiva transfrontalieră va fi, fără îndoială, benefică pentru mulţi pacienţi asiguraţi, care au dreptul la servicii medicale mai performante şi la condiţii mai bune de tratament. În acelaşi timp însă, banii daţi de statul român vor ajunge în conturile spitalelor din alte ţări, adâncind astfel sărăcia din sistem", este de părere dr. Valentin Boldea, din partea Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi.
Ce mai plăteşte bolnavul
Potrivit autorităţilor, pentru a putea beneficia de asistenţă medicală transfrontalieră, pacienţii gălăţeni vor avea nevoie de o adeverinţă fie de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), fie de la filiala judeţeană a acestei instituţii. Nici în această privinţă nu este prea clar încă pentru ce investigaţii va fi nevoie de o adeverinţă de la CJAS Galaţi şi pentru care va fi nevoie de aprobarea CNAS. Sigur e însă faptul că pacienţii vor scoate bani din propriul buzunar atât pentru transportul, cât şi pentru cazarea în ţările în care se vor trata.
De unde puteţi afla mai multe informaţii
Potrivit reprezentaţilor Ministerului Sănătăţii şi ai CNAS, cei interesaţi pot obţine detalii despre Directiva transfrontalieră de pe pagina de internet www.cnaspnc.ro, site care nu era funcţional în momentul redactării acestui articol. Când va fi pus la punct, aici veţi putea găsi date cu privire la tipul de asistenţă medicală ce face obiectul autorizării prealabile şi la criteriile ce trebuie îndeplinite în vederea obţinerii acestei autorizări. De asemenea, la aceeaşi adresă se va afla şi metodologia de rambursare a preţurilor/tarifelor reprezentând contravaloarea asistenţei medicale transfrontaliere, precum şi toate datele de contact necesare.
Statul român, împins de la spate
La fel cum se obişnuieşte în numeroase alte cazuri, şi în situaţia de faţă aleşii români au amânat până în ultimul moment implementarea directivei. Fără îndoială că lucrurile ar fi fost amânate şi mai mult dacă autorităţile de la Bruxelles (Comisia Europeană - n.r.) nu ar fi declanşat şi pentru România (alături de alte 11 state ale UE - n.r.) o acţiune de infringement (acţiune de constatare a încălcării obligaţiilor comunitare) de necomunicare.
Unde vă veţi putea trata
Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Cipru, Danemarca, Elveţia, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Marea Britanie, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria, Islanda, Liechtenstein şi Norvegia sunt statele unde veţi putea merge la tratament pe baza directivei transfrontaliere.
