Când spunem cuiva să aştepte până la "Paştele Cailor", îi spunem, de fapt, că ceea ce aşteaptă nu se va întâmpla niciodată, sens consfinţit şi de Dicţionarul Explicativ al Limbii Române. Dar "Paştele cailor" nu e o vorbă în vânt, ci are şi o etimologie.
Potrivit credinţei populare, pe cât de cuminţi au fost vitele şi oile din staulul în care Maica Domnului l-a năsut pe Mântuitor, pe atât de agitaţi au fost caii. Necăjită că Fiul nu avea linişte, Maica Domnului le-ar fi spus cailor că nu se vor îndestula cu mâncare decât o singură zi pe an, mai exact în cea în care Mântuitorul se va înălţa la ceruri.
Aceeaşi credinţă populară consideră că aceea este singura zi în care caii au paştele lor, îndestulându-se cu iarba câmpului. Tradiţia mai purta şi numele de Joia Iepelor.
