Biserica "Înălţarea Domnului" şi implicarea în viaţa comunităţii (FOTO)
Foto: Foto: Bogdan Codrescu, Gabriel Kolbay

Biserica "Înălţarea Domnului" şi implicarea în viaţa comunităţii (FOTO)
Evaluaţi acest articol
(2 voturi)

* Întâi şi-a deschis porţile cantina socială, apoi s-a ridicat biserica mare * Prin eforturile preoţilor şi ale mirenilor, sfântul lăcaş este, pe zi ce trece, tot mai bine rostuit


Parohia „Înălţarea Domnului„ s-a înfiinţat în anul 1990, iar un an mai târziu s-a început slujirea la capela din intersecţia străzii Gheorghe Doja cu strada Constructorilor. Sfinţirea sfântului lăcaş a făcut-o Î.P.S Casian Crăciun al Dunării de Jos, care la acea vreme era arhiereu-vicar. Abia patru ani mai târziu, în 1995, s-a pus piatra de temelie a bisericii mari, care este acum sufletul parohiei şi care poartă hramurile „Înălţarea Domnui„ şi „Sfântul Alexandru”. În jurul părinţilor slujitori ai altarului - pr. paroh Costel Bălan, pr. Eugen Drăgoi şi pr. Florin Drăgoi - s-a legat un colectiv de oameni cu suflet mare, care nu precupeţesc nici un efort pentru a face binele de care oamenii aflaţi în suferinţă au nevoie.

Încă de dinainte să se ridice aici biserica, a funcţionat cantina socială „Samarineanul Milostiv”, care a hrănit şi până la 100 de oameni nevoiaşi zilnic.

Biserica albă dintre blocurile pestriţe

Biserica mare, albă, curată şi impecabil îngrijită este construită în stil triconc, cu trei abside şi acoperiş inspirat de la mănăstirile moldoveneşti. În linia arhitecturală se înscriu şi edificiile din jur, adică pangarul şi viitoarea cantină socială, care va adăposti atât „Samarineanul Milostiv”, la parter, cât şi biblioteca parohială, care se va amenaja la etaj. Aleile din curtea bisericii sunt dalate şi s-au amplasat bănci suficiente, pe care credincioşii ajunşi în preajma locului de rugăciune se pot odihni cale de câteva clipe, ca să-l poată căuta pe Domnul cu sufletul şi cu mintea. Şi spaţiul verde este din belşug, toaletat cu cea mai mare grijă, zilnic parcă.

De pe uşile de intrarea în biserică ne privesc Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena şi Însuşi Mântuitorul, din icoana Înălţării.

Pictura s-a realizat parţial, dar e frumoasă şi va fi probabil din ce în ce mai frumoasă, pe măsură ce va acoperi pereţii bisericii.

S-a slujit pentru prima dată în biserica mare în anul 2004.

"Samarineanul Milostiv" asigură supravieţuirea a 62 de suflete

Cantina socială „Samarineanul Milostiv”, aflată la subsolul bisericii, şi-a deschis porţile în anul 1997 şi a funcţionat, de la acel moment, neîntrerupt. Zilnic, 62 de gălăţeni cu probleme primesc hrană caldă, la sufertaş. În preziua unei sărbători în care se face Liturghie, li se oferă asistaţilor pachete reci. Nu se poate găti în timpul slujbelor, din cauză că mirosul bucatelor s-ar ridica până în biserică şi i-ar tulbura pe credincioşii adunaţi la rugăciune. De bunul mers al cantinei se ocupă, cel mai îndeaproape, Zoiţa Dumitrache, care lucrează aici de la înfiinţarea cantinei. E nevoie de implicare totală, de la administrarea fondurilor, până la gătit. Bucătărese sunt Vasilica Adamache şi Sandala Vieriu.

„E adevărart, au fost şi vremuri în care aveam mai multe fonduri şi găteam aici pentru 100 de persoane. S-a început cu greu. Căram toate ingredientele cu sacoşa şi abia apoi începeam să gătim”, îşi aminteşte Zoiţa Dumitrescu.

Ca să primească mâncare din partea cantinei, sărmanul trebuie să aibă recomandarea duhovnicului. Apoi, o comisie coordonată de Maria Hâncu - fost asistent medical la Neurologie - face anchetă socială.

„Avem şi oameni care se află în situaţii disperate şi pe care trebuie să îi ajutăm. Avem o familie care locuieşte pe malul Brateşului, înr-un adpost fără utilităţi. Avem părinţi bătrâni, care locuiesc cu copii cu boli psihice. Avem oameni vârstnici, care sunt imobilizaţi şi nu se pot îngriji. Am auzit oameni care spunea: sunt neputincioşi, dar au pensii. Vă întreb: la ce le ajută pensiile, dacă ei nu se pot îngriji? Celor imobilizaţi din parohie le ducem mâncarea acasă, dar în alte părţi ale oraşului nu putem ajunge”, spune Maria Hâncu.

Alte misiuni de suflet

Printre alte responsabilităţi creştineşti pe care parohia „Înălţarea Domnului” şi le-a asumat se numără înhumarea unora dintre oamenii nevoiaşi ale căror trupuri nu sunt revendicate de rude de la morgă şi a unora dintre pruncii ucişi înainte de naştere.

În preajma hramului, părinţi slujitori şi membri ai comitetului parohial merg, anual, la Căminul Spital de pe strada Domnească, unde se oficiază serviciul religios, apoi vârstnicilor li se oferă pachete. Se merge la penitenciar, unde deţinuţilor li se fac, de asemenea, daruri care să le fie utile, cum ar fi obiecte de igienă personală. Se mai fac scurte excursii cu enoriaşii pensionari şi se organizează diverse acţiuni cu elevii. Astăzi, la hram, după slujbă, se pleacă în procesiune spre Cimitirul Eternitatea.

Ce am găsit în parohia "Înălţarea Domnului" din Ţiglina? Înainte de toate, oameni care, fără să caute lauda cuiva, se străduiesc să împlinească voia lui Dumnezeu, cu toate greutăţile şi bucuriile care decurg din asta.

Citeşte şi:

Liniştea se construieşte în jurul bisericii la Tuluceşti/ Primăria a construit un parc lângă lăcaşul de cult

Pe urmele unui sfânt gălăţean, prin cătunul Zimbru

Pelerini la biserica istorică „Izvorul Tămăduirii”(FOTO)

Citit 12632 ori Ultima modificare Joi, 29 Mai 2014 09:40

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.