Campanie VL "Profesioniştii": Vrăjitorul de cuvinte/ Pentru traducătorul Petru Iamandi nu există duminici!

Campanie VL "Profesioniştii": Vrăjitorul de cuvinte/ Pentru traducătorul Petru Iamandi nu există duminici!
Evaluaţi acest articol
(2 voturi)

Doamne, 13 pagini de Curriculum vitae, oameni buni! Deja un brand în domeniu, tălmăcitorul „de engleză” Petru Iamandi, membru al Uniunii Scriitorilor, dascăl care a început de „jos” (în şcoli gălăţene) până sus (profesor de Litere la Universitate), formator de profesori şi traducători, cu o prezenţă foarte mare în colocvii naţionale şi internaţionale. Nu e traducător „de duminică”: a semnat contracte cu mari edituri din România, pentru care lucrează ca un rob la galere - nu se desprinde de „vâsle”! În cifre: are 34 de cărţi traduse în română şi tipărite - de la politică la aventuri sau poezie. A ajutat românii să publice în străinătate: 12 cărţi au apărut numai în SUA! A făcut mult, nu putem aborda toate faţetele sale. Nici nu-i place să iasă în faţă: profesioniştii nu fac zgomot, fac treabă! Asta costă, însă, exact o viaţă…

Patru cuvinte, două săptămâni…

„Ai duminică?” – îl întreb. „Normal, n-am sâmbătă şi duminică, lucrez în fiecare zi”, îmi răspunde cu precizie. Atunci când nu este „la şcoală”, predând studenţilor, începe să traducă încă de pe la 9,00, până la 12,00, apoi iar, de la 15,00 la 18,00. Şi asta zi de zi, an de an, ca antrenamentul într-un veşnic cantonament. Întreruperile – serviciul - îl mai încurcă, dar continuă să se gândească din mers la variante mai bune: „Caut corespondenţe la cuvintele de traducerea cărora nu sunt încă mulţumit. Caut zile întregi. Şi acum, chiar! Lucrez pentru o editură la traducerea unui roman postmodernist englez, „Umbrela”, de Will Self, publicat în 2013. Şi sunt două săptămâni deja de când caut: sunt patru cuvinte care au înţeles separat, dar luate împreună… Am rugat şi doi prieteni englezi să mă ajute, dar mi-au spus că le este imposibil, că este un autor extrem de preţios… Dar care a primit Booker Prize, premiu important. Am tradus până acum vreo 70 din cele peste 700 de pagini ale romanului…Un roman ca acesta ar trebui remunerat corespunzător şi ar merita un termen de predare mai puţin strâns.” Nu spune vorbe mari: ţine doar să fie „corect faţă de scriitor, corect faţă de cititor”. Căci mulţi editori acceptă şi fuşăreală, numai repede să fie! Este unul dintre traducătorii care nu sunt „comandaţi” pur şi simplu: „Cu Editura Univers, de exemplu, am un regim privilegiat: îmi trimit două sau trei cărţi, mă lasă astfel să aleg ce vreau să traduc. Şi la Litera International pot să aleg între două titluri”. Primeşte întâi fragmente sau caută ce s-a publicat pe internet din carte şi constată dacă „se potriveşte” cu stilul autorului. Predă astfel trei-patru cărţi pe an, voluminoase, la edituri mari. Un traducător bun e însă de fapt un scriitor bun!

Basmul… comuniştilor englezi

Prima încercare: a tradus, în liceu, un basm. L-a descoperit într-una dintre puţinele publicaţii occidentale ce aveau voie după „cortina de fier”: cotidianul „Morning Star” – organul Partidului Comunist britanic. Mai găsea şi cotidianul american „Daily Worker”; tot comunist. Dar şi unul neutru: „International Herald Tribune”. Atunci a încercat şi traduceri din germană: o fabulă de Lessing.

Profesor în trepte

A terminat „L.V.A.” apoi, în ´74, Facultatea de Filologie, engleză-română, la Iaşi. A predat la „Cuza” şi „L.M.K.”, însă „s-a scos, prin ´75 parcă, una dintre limbile străine predate, şi atunci am avut de suferit”. A trebuit să se mute la Liceul Industrial nr. 8, cu profil de construcţii, dar mărturiseşte că în lumea mai periferică de aici a întâlnit elevi mai calzi. După ´90 a fost profesor la actualul Colegiu Naţional „Vasile Alecsandri”, iar din ´99, la universitatea de stat, unde ţine cursuri, a scris manuale, desfăşoară ateliere de traducere, programe educaţionale internaţionale…

„Videoteca”

O experienţă interesantă a fost cu puţin înainte de revoluţie, când a dublat în română câteva filme, la Zilele Filmului Indian. Se „ştia” deja de Iamandi! Înainte de 1980, traducătorul fusese interpret pentru ambasadorul Israelului, venit într-o vizită de câteva zile la Glalaţi, într-un suberb Chevrolet Impala printre Daciile noastre ponosite, la volan cu un ofiţer de Securitate. După trei luni însă, ambasadorul vorbea de Ziua Israelului… în româneşte!

SF-ul, ca ştiinţă

Traducătorul a abordat mult, printre alte teme, teatrul. Traducerea sa după „Petrecerea”, de Harold Pinter, s-a montat în 2008 pe scena Dramaticului. Însă, insolit, are doctoratul cu o temă legată de… science-fiction! În 2004, devenea doctor în Filologie la Universitatea „Ovidius”, cu o lucrare care, amplificată, avea să devină volumul „SF– literatura despre viitor”, Ed. Didactică şi Pedagogică, 2004. Are pregătită o antologie SF care deschide astfel lumea peste tot – nu lipseşte decât editorul interesat/ potrivit. A publicat şi susţinut în ţară şi străinătate multe studii pe temă. A tradus multe romane şi povestiri SF, alături de altele poliţiste, în şi din engleză. De altfel, în 1999, gălăţeanul a fost inclus şi în „Dicţionarul SF” al Editurii Nemira, pentru întreaga activitate în SF. Este dintre „cei mari”!

Pe lângă cea SF, are pregătite încă două antologii, care aşteaptă doar editura interesată: una de umor universal: „Ocolul Pământului în 80 de glume” (a debutat în Almanahul „Urzica”, în 1978, şi este membru al Cenaclului de umor „Verva”)  şi „Ocolul Pământului în 80 de basme”.

Moştenire

Profesorul susţine un curs de traducere şi interpretare a textelor pentru anul V Masterat. S-a bucurat să afle că două dintre fostele sale studente sunt şi ele „în cărţi”: i-au dăruit, cu dedicaţie, cărţile traduse de ele pentru Editura „Univers”. Universu-i mic – acolo publică şi profesorul: anul acesta vor apărea încă şapte cărţi, dintre care două, la „Univers”. Alte trei, la „Litera International”, una la „Ratio et Revelatio” Oradea şi una în SUA (împreună cu Adam Sorkin): „Burta înstelată” – versurile gălăţeanului bucureştenizat Mihai Gălăţanu.

În serviciul românilor şi al gălăţenilor

A tradus în română, de la sud-africanca Nadine Gordimer, câştigătoare a premiului Nobel, la celebrul John Brunner. Printre românii traduşi (mulţi gălăţeni!), pe care a reuşit însă şi să-i promoveze, publicându-i „afară”, în reviste sau edituri străine, traducându-i mai mult pe gratis, „de amorul artei”, am găsit pe: regretaţii Ion Chiric şi Paul Păltănea, tecuceanul Vasile Ghica, gălăţenii Aurel Stancu, Doru Tătar, Ion Potolea, ajuns la Târgu Mureş, Petre Manolache, Maria Weishaupt Sarău, mutată în Elveţia, Dan Starcu, brăileanul Nicolae Mărăşanu etc. A tradus din Nichita Stănescu, Nina Cassian, Zaharia Stancu, Gellu Naum, Ioanid Romanescu, Carolina Ilica, Radu Honga etc.

Cine este Petru Iamandi?

Conferenţiar univ. dr. la Facultatea de Litere a Universităţii „Dunărea de Jos”, a fost membru al comisiei EPSO de corectare a lucrărilor candidaţilor la posturi de traducători pentru UE, la Bruxelles (2006). A primit (1996) Diploma de onoare a Ministerului Învăţământului „pentru rezultatele deosebite obţinute în pregătirea elevilor la olimpiadele şi concursurile şcolare”, are premii pentru traducere, a fost menţionat (1999 şi 2001) în anuarul american „Who’s Who in the World". A tradus 34 de cărţi pentru editurile: Univers, RAO, Litera Internaţional, Nemira, Teora, Tribuna – Cluj,  Institutul European – Iaşi, Didactică şi Pedagocică etc. I-au apărut traduceri la edituri ca Talisman House Publishers, Greenfield, Massachusetts, Borgo Press, Maryland  Primax LTD Ruse etc. Şi povestiri, în publicaţii şi antologii din Marea Britanie şi SUA. A publicat interviuri şi traduceri, începând din 1978, în peste 50 de reviste şi almanahuri. Important: a realizat manuale şi dicţionare, în colaborare cu autori străini şi români. A publicat opt cărţi proprii cu studii („American Culture for Democracy”, Fundaţia Universitară  „Dunărea de Jos”, Galaţi, „Dicţionar englez-român”,  Institutul European, Iaşi, „American History and Civilization”, English and American Literature – Science Fiction”, Ed. Fundaţiei Universitare „Dunărea de Jos” etc.)

 

Vezi şi: Campania VL „Profesioniştii”/ „Demolatori sunt pe toate drumurile, cei care construiesc sunt greu de găsit!”

Citit 4706 ori Ultima modificare Duminică, 06 Iulie 2014 14:52

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.