Concluzii ALARMANTE. Cât de pregătiţi sunt tinerii instituţionalizaţi pentru viaţa de adult
Foto: Foto: arhiva Vieţii libere

Concluzii ALARMANTE. Cât de pregătiţi sunt tinerii instituţionalizaţi pentru viaţa de adult
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Un studiu al Institutului pentru Cercetarea Calităţii Vieţii a analizat ce şanse au tinerii cu vârste cuprinse între 17 şi 26 de ani să îşi facă un rost în viaţă după ce ies din sistemul de plasament.  Din această analiză reiese faptul că aceşti tineri sunt foarte protejaţi de lege, motiv pentru care ajung să considere că au doar drepturi, nu şi obligaţii, că sunt foarte uşor de manipulat, că îşi interiorizează trăirile şi că nivelul lor de toleranţă este unul foarte scăzut. De asemenea, ei sunt de părere că lumea le este datoare pentru situaţia în care se află şi că li se cuvine să fie îngrijiţi de centrele în care se află fără să dea nimic la schimb.

Din aceste motive, majoritatea tinerilor care se pregătesc să iasă din aceste centre de plasament se tem de ce îi aşteaptă, mai ales pentru că nu sunt siguri de nimic şi pentru că nu urmează nici un curs de specializare în meseria dorită. Astfel, aceştia intră în meserii care nu le oferă nici o satisfacţie, iar acest lucru îi face şi mai neîncrezători în şansele pe care le au.

Mai mult decât atât, aceşti tineri nu au nici măcar abilităţile de bază pentru o viaţă independentă, cum ar fi gătitul sau spălatul hainelor, deoarece în centrele publice de plasament există personal specializat care se ocupă de aceste aspecte. Mult mai avantajaţi sunt cei din centrele de plasament private, de ajutor familial, unde cei găzduiţi sunt implicaţi în activităţile gospodăreşti şi, prin urmare, responsabilizaţi.

Întrebaţi ce îşi doresc să facă după împlinirea majoratului, vârstă la care, teoretic, ar trebui să iasă din centrele de plasament, majoritatea tinerilor spun că vor să practice meserii despre care au auzit multe, dar despre care nu au mare habar: avocat, medic, profesor, inginer, etc. Însă cei mai mulţi nu pot face faţă cerinţelor unui angajator, cel puţin nu din prima, pentru că nu sunt obişnuiţi să li se ceară un ritm constant de muncă. îndeplinirea unor obiective şi o normă de producţie. Din aceste motive, nu o dată s-a întâmplat ca tineri care au fost instituţionalizaţi până la vârsta majoratului să se îndrepte spre o viaţă de infracţiuni, furturi, consum de droguri şi/sau prostituţie.

Astfel, cele mai frecvente probleme ale acestor tineri, la care se poate lucra pe parcursul instituţionalizării, sunt lipsa de încredere în forţele proprii, lipsa unei calificări, lipsa unor obiective clare pe termen scurt şi lung, incapacitatea de a rezista la un ritm de lucru, dar şi de a lua angajamente pe perioade îndelungate.

În Galaţi sunt, în acest moment, aproximativ 700 de copii aflaţi în cele şase centre de plasament de pe raza judeţului.

CITEŞTE ŞI: Se dublează ALOCAŢIA de hrană pentru copiii instituţionalizaţi

Citit 1114 ori Ultima modificare Joi, 30 Octombrie 2014 20:34

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.