* Fostul manual era tradus cu multe greşeli şi nu era adaptat realităţilor sistemului medical românesc
Peste 100 de studenţi medicinişti din an terminal vor susţine, în mai puţin de un an, concursul de rezidenţiat, într-unul dintre cele şase centre universitare stabilite de Ministerul Educaţiei. Deşi materia pe care o au de parcurs este vastă, însumând peste 1.000 de pagini de teorie, manualul pe baza căruia vor fi formulate chestionarele de examen nu a fost încă tipărit, ceea ce înseamnă că studenţii din anul al şaselea nu au încă după ce să se pregătească. Situaţia creată a stârnit nemulţumire printre studenţi, iar problema este recunoscută şi de către profesori.
"Avem prea puţin timp la dispoziţie"
"În mod normal, până acum ar fi trebuit să ştim după ce bibliografie vom învăţa pentru examenul de anul viitor. Mai mulţi colegi de-ai mei au sunat la minister şi, într-un final, cineva ne-a răspuns. Iniţial, ni s-a spus că manualele vor fi gata până la 20 decembrie. Apoi termenul a fost mutat pentru ianuarie, iar ultima dată ni s-a spus că vor fi tipărite în februarie, ceea ce este mult prea târziu, pentru cât avem de învăţat. Şi acesta este unul dintre motivele pentru care tinerii absolvenţi aleg să plece din ţară. Este o incertitudine perpetuă. Unii dintre colegii mei deja îşi fac planuri să plece din România, după ce vor termina facultatea", a spus Alexandru Nechifor, student în anul al şaselea la Facultatea de Medicină din Galaţi.
În jur de 1.800 de studenţi la medicină din toată ţara şi-au creat şi un grup pe Facebook, special destinat acestui subiect. Aici fac schimb de impresii, împărtăşesc cu alţii noutăţile sau zvonurile pe care le-au aflat sau îşi expun pur şi simplu nemulţumirile.
Fostul manual, detestat de studenţi
De altfel, problemele întâlnite de-a lungul timpului cu manualele de pregătire pentru rezidenţiat reprezintă o poveste în sine. Până în urmă cu cinci ani, fiecare centru de rezidenţiat cu tradiţie din ţară (Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, Târgu Mureş şi Craiova - n.r.) avea propria bibliografie pentru rezidenţiat. Ministerul Educaţiei a decis ulterior ca rezidenţiatul să se dea pe baza unei lucrări traduse din limba franceză, valabilă în toate centrele din ţară. "Problema cu acest manual preluat după model franţuzesc consta în traducerea deficitară. Nu de puţine ori, studenţii s-au plâns de numeroasele greşeli scăpate în timpul traducerii. Nu au avut însă de ales şi au învăţat după respectivul manual", a explicat prof. dr. Aurel Nechita, decanul Facultăţii de Medicină şi Farmacie din cadrul Universităţii "Dunărea de Jos" Galaţi.
Medicină românească, după model franţuzesc
Pe lângă traducerea dezastruoasă, principalul minus al manualului după care toţi studenţii la Medicină au fost nevoiţi să înveţe timp de cinci ani a constat în faptul că o serie de informaţii nu corespundeau realităţilor medicale româneşti. "Putem lua exemplul trichinelozei. În literatura de specialitate din Franţa, această boală era trecută la capitolul afecţiunilor apărute doar în mod cu totul excepţional. În consecinţă, autorii manualului îi acordau doar câteva rânduri. În România, însă, an de an, înaintea Crăciunului, auzim despre persoane care s-au îmbolnăvit după ce au mâncat carne de porc infestată cu Trichinella. Acesta este doar un exemplu. Colegii mei care au terminat în anii din urmă au fost nevoiţi să înveţe pentru rezidenţiat despre o serie de boli tropicale specifice Franţei, nu şi României", a precizat Alexandru Nechifor.
Foto Remus Basalic
