Ne este interzis să cultivăm soia modificată genetic, dar nu să o şi mâncăm! Încă din anul 2007, de când ţara noastră a devenit membră a Uniunii Europene, cultivarea plantelor modificate genetic a fost interzisă. Abia anul trecut, europenii au lăsat la alegerea fiecărui guvern de stat membru decizia de permite sau nu culturile modificate. În România, la acest moment, interdicţia se păstrează. Totuşi…
"Şrotul de soia pe care România îl importă din Argentina, pentru hrana păsărilor din ferme avicole, are etichetă de "modificat genetic". Şi este nevoie de aceste importuri pentru creşterea păsărilor, în condiţiile în care producţia locală de soia este foarte redusă. În Galaţi, spre exemplu, am avut anul trecut cultivatori care au riscat să pună soia şi în regim neirigat, aşa că au scos producţii de aproximativ o tonă la hectar… Ce să cumperi de la ei, ca să îţi ajungă pentru producţie performantă? Sigur că şrotul e doar o componentă în furajarea păsărilor, dar e una pe care n-o putem elimina la acest moment", ne-a spus Ion Gavrilă, managerul SC Condor Matca SA.
Societatea gălăţeană Condor SA creşte 116.000 de păsări şi livrează, zilnic, peste 120.000 de ouă. Din punct de vedere al cantităţii de ouă livrate şi al parametrilor specifici, societatea gălăţeană este a două din ţară, după Cooperativa Avicolă Lumina, din judeţul Constanţa.
În repetate rânduri, la întâlniri ale fermierilor şi în presă, ing. Petre Grigore, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice (APCPT), a susţinut ideea că pentru fermierul local singura cultură de soia cu adevărat rentabilă este cea modificată genetic.
Există însă o întreagă discuţie, la nivel internaţional, legată de efectele asupra sănătăţii umane ale consumului de soia modificată genetic. Parte dintre medicii nutriţionişti americani, spre exemplu, susţin că pe seama unui consum susţinut ar putea fi puse diverse modificări hormonale, avorturi spontane şi alte disfuncţii, sesizate atât la bărbaţi, cât şi la femei.
