Comisia de atribuiri de denumiri, de pe lângă Prefectura Galaţi, a decis ieri ca numele unei străzi din oraşul nostru să poarte de acum numele regretatului poet Saint-Simón Ajarescu, alias Dumitru Lefter, autor, printre alte opere, al volumului „Poemele Omului". A fost membru al filialei SE a Uniunii Scriitorilor din România, am aflat, ieri, de la preşedintele filialei, poetul Corneliu Antoniu. Cel care a şi făcut demersurile necesare, venind cu cererea de atribuire a numelui către Consiliul Local Galaţi, după moartea poetului. Este o reuşită culturală rarisimă, căci o hotărâre a Consiliului Local de acum două mandate, aceea de schimbare a tronsonului străzii Mihai Bravu din faţa bibliotecii judeţene în strada Paul Păltănea, decizie adoptată, nu a putut fi niciodată şi aplicată. Şi încă o excepţie: în 1940, o stradă, cea a Sclavelor, căpăta numele poetului Barbu Nemţeanu, deşi poetul era cel care încondeiase Galaţiul cu acel celebru „Cumplit oraş de negustori”.
În foto, Saint-Simón Ajarescu
Mai mult, deşi de etnie evreu, autorităţile locale au dat această denumire în plină epocă de persecuţii antisemite. Deci, când se vrea, se poate!
Şi o piaţetă nouă - intersecţie cu sens!
De la preşedintele Comisiei de atribuiri de denumiri, profesorul Cristian Dragoş Căldăraru, director al Muzeului Judeţean de Istorie „Paul Păltănea”, am aflat, ieri, că strada care va purta numele poetului Ajarescu se intersectează cu strada V. A. Urechia, undeva spre şoseaua de centură a oraşului.
Cu această ocazie, am mai primit o veste bună: comisia care denumeşte străzi sau le schimbă numele a dat tot acum aviz favorabil şi denumirii Smaranda Brăescu, atribuită unei noi pieţe publice (loc numit de gălăţeni Intersecţia fără rost), amintind astfel de eroina noastră a aerului, o legendă a paraşutismului românesc, eroină a aviaţiei sanitare în timpul Ultimului Război Mondial, persecutată apoi de comunişti. După revoluţie, doar o altă intersecţie a primit nume şi destinaţie de piaţetă, cea din Micro 40, numită Piaţa General Henri Mathias Berthelot în mandatul trecut, în prezenţa înalţilor reprezentanţi ai Ambasadei Franţei la Bucureşti, însă acolo nu s-a mai construit şi vreo efigie a şefului Misiunii franceze, ba a şi dispărut placa purtând denumirea. Acum, comisia a recomandat Consiliului Local să apeleze la plasticieni pentru ridicarea în Piaţa Smaranda Brăescu, acum cu rost, a unui nou monument.
Din comisie mai fac parte Dan Basarab Nanu, directorului Muzeului de Artă, profesorul universitar şi poetul Virgil Nistru Ţigănuş, profesorul Pavel Aionesa, fostul muzeograf Ion Aldea, angajat în Prefectură. Profesorul Căldăraru l-a înlocuit la preşedinţie, în 2007, pe regretatul director al Muzeului de Istorie Galaţi, Ştefan Stanciu. Propunerile pe care comisia le analizează vin în mod obligatoriu de la consiliile locale din judeţ ori de la Consiliul Local Galaţi. Preşedintele comisiei îşi aminteşte şi că un alt scriitor, Apostol Gurău, îl contactase acum doi ani pentru a solicita ridicarea unui bust sau măcar a unei plăci memoriale dedicate poetului dispărut Ajarescu.
Poet brăilean, patron spiritual de şcoală în Insulă
Vorbind despre veşti bune, de la preşedintele filialei USR am mai aflat că şi brăilenii l-au omagiat pe un scriitor în viaţă, membru al filialei noastre, fiu al comunei Măraşu, din Insula Mare a Brăilei, unde Şcoala Gimnazială are acum patron spiritual pe poetul brăilean Nicolae Grigore Mărăşanu, născut în comună şi cetăţean de onoare al acesteia din 2005.
Nicolae Grigore Mărăşanu (Sursa foto: „OBIECTIV Vocea Brăilei”)
„Botezul” oficial a avut loc pe 26 octombrie, în prezenţa profesorilor şi a elevilor emoţionaţi ai şcolii, prezenţi la eveniment în ciuda vremii ploioase, ne-a relatat preşedintele Antoniu. Scriitorul a lansat atunci 26 de volume de poezie şi l-au omagiat, printre alţii, prof. Cătălin Canciu, Inspector şcolar general ISJ Brăila, profesor doctor, critic literar Viorel Coman ( alias Viorel Mortu), prof. Ana Hărăpescu, director al Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional Brăila, scriitorul Corneliu Antoniu. „Mă bucur că începe să fie acordată cuvenita preţuire unor creatori de aici de la Dunărea de Jos, dintre cei care au fost şi sunt”, ne-a mai spus poetul Antoniu, cel care a înfiinţat filiala care are astăzi 61 de membri, după ce a pornit de la 16, locuitori ai Galaţiului, Brăilei şi chiar ai Bucureştiului. Înfiinţând şi revista „Antares” a filialei, revistă în continuare vitregită, după ce autorităţile locale nu i-au mai acordat finanţare, în plin festival internaţional de poezie, după 17 ani de la apariţie. Primele numere fiind finanţate în întregime de poetul Antoniu, iar ultimele două, din colecta mai multor scriitori ai filialei.
