Ultima mare sărbătoare a acestei luni şi a anului bisericesc în curs va fi Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul. E o sărbătoare mare, pe care ortodocşii o prăznuiesc, în fiecare an, pe data de 29 august. Există şi multe superstiţii legate de această sărbătoare.
Potrivit Sfintei Scripturi, între familia lui Ioan şi cea a lui Iisus Hristos au existat legături. Mai exact, sunt amintite legăturile dintre mama lui Ioan, Elisabeta, şi Maria, Maica Domnului. Sfânta Scriptură menţionează faptul că Ioan a săltat în pântecele Elisabetei, atunci când aceasta a întâlnit-o pe Maica Domnului.
După ce creşte, Ioan începe să vestească venirea Mântuitorului Hristos. "În zilele acelea a venit Ioan Botezătorul propovăduind în pustia Iudeii şi zicând: "Pocăiţi-vă, că s-a apropiat împărăţia cerurilor!". El este cel despre care s-a spus prin profetul Isaia ce zice: Glasul celui ce striga în pustie: Gătiţi calea Domnului, drepte faceţi-I cărările. Iar acest Ioan avea îmbrăcămintea din păr de cămilă şi cingătoare de piele împrejurul mijlocului, iar hrana lui erau lăcuste şi miere sălbatică. Atunci au ieşit la el Ierusalimul şi toată Iudeea şi toată împrejurimea Iordanului. Şi se botezau de către el în râul Iordan, mărturisindu-şi păcatele”, se arată în Evanghelia lui Marcu. Lăcustele erau, de fapt, nişte fructe.
Cine l-a decapitat pe Ioan şi de ce
Tot Sfântul evanghelist Marcu relatează decapitarea lui Ioan, care îşi atrăsese ura lui Irod Agripa, tetrarhul (administrator de provincie - n.r.), după ce îi atrăsese acestuia atenţia că legea mozaică nu-i permite să trăiască, în păcat, alături de cumnata sa.
"Şi a auzit regele Irod (Antipa) căci numele lui Iisus Se făcuse cunoscut şi zicea că Ioan Botezătorul s-a sculat din morţi şi de aceea se fac minuni prin el. Alţii ziceau că este Ilie şi alţii că este prooroc, ca unul dintre prooroci. Iar Irod, auzind zicea: Este Ioan căruia eu am pus să-i taie capul; el s-a sculat din morţi. Căci Irod trimiţând, l-a prins pe Ioan şi l-a legat în temniţă, din pricina Irodiadei, femeia lui Filip, fratele său, pe care o luase de soţie. Căci Ioan îi zicea lui Irod: Nu-ţi este îngăduit să ţii pe femeia fratelui tău. Iar Irodiada îl ura şi voia să-l omoare, dar nu putea. Căci Irod se temea de Ioan, ştiindu-l bărbat drept şi sfânt şi-l ocrotea. Şi ascultându-l, multe făcea şi cu drag îl asculta. Şi fiind o zi cu bun prilej, când Irod, de ziua sa de naştere, a făcut ospăţ mare dregătorilor lui şi căpeteniilor oştirii şi fruntaşilor din Galileea şi fiica Irodiadei intrând şi jucând, a plăcut lui Irod şi celor ce şedeau la masă cu el. Iar regele a zis fetei: Cere de la mine orice vei voi şi îţi voi da. Şi s-a jurat ei: Orice vei cere de la mine îţi voi da, până la jumătate din regatul meu. Şi ea, ieşind, a zis mamei sale: Ce să cer? Iar Irodiada a zis: Capul lui Ioan Botezătorul. Şi intrând îndată, cu grabă, la rege, i-a cerut zicând: Vreau să-mi dai îndată pe tipsie capul lui Ioan Botezătorul. Şi regele s-a mâhnit adânc, dar pentru jurământ şi pentru cei ce şedeau cu el la masă n-a voit s-o întristeze. Şi îndată trimiţând regele un paznic, a poruncit a-i aduce capul. Şi acela, mergând, i-a tăiat capul, l-a adus pe tipsie şi l-a dat fetei, iar fata l-a dat mamei sale. Şi auzind, ucenicii lui au venit, au luat trupul lui Ioan şi l-au pus în mormânt”, se arată în Evanghelia după Marcu.
Superstiţia nu-i totuna cu credinţa
Există o seamă de superstiţii legate de sărbătoarea Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul, iar unele dintre ele par mai degrabă plăsmuiri ale unor minţi sufocare de evlavie decât reflectări justificate ale dogmei. Spre exemplu, sunt creştini care spun că n-ar trebui să mâncăm, în această zi, niciun fruct sau nicio legumă cu miez roşu. Or, asta ar însemna ca, pe lângă faptul că un ortodox posteşte în ziua de Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, ar trebui să nu mănânce nici roşii, ardei graşi roşii, ardei kapia roşii, pepene, struguri roşii, mere roşii etc. O fi privarea voluntară de anumite alimente un semn de abstinenţă, dar aceasta, în particular, nu pare să aibă vreo logică. Şi mai puţin sens pare să aibă concepţia unora dintre ortodocşi, în special dintre cei mai în vârstă, care susţin că în această zi n-ar trebui să folosim cuţite sau alte obiecte ascuţite.
