Începe un nou an bisericesc

Începe un nou an bisericesc

Evaluaţi acest articol
(3 voturi)
Fii primul care postează comentarii!

Un nou an bisericesc va începe vinerea viitoare. Cum aşa? Ei bine, anul bisericesc, în cultul ortodox, nu începe odată cu cel calendaristic, pe 1 ianuarie, ci pe 1 septembrie. Motive ar fi mai multe, spun teologii. Pe de o parte, se consideră că în ziua stabilită ca început de an bisericesc s-ar fi început şi creaţia lumii. De asemenea, în această zi, Mântuitorul Iisus Hristos şi-ar fi început activitatea Sa publică. Totuşi, nu există consens, în privinţa începutului de an bisericesc, în întreaga lume creştină. Spre exemplu, la romano-catolici, el începe cu circa o lună înainte de Crăciun. În religia mozaică, în schimb, anul bisericesc începe tot în luna septembrie.

Atunci când vorbim despre calendar şi despre modul în care se stabilesc diverse date cu semnificaţie religioasă, trebuie să amintim faptul că, înainte de Hristos, existau trei moduri de a calcula trecerea timpului. Unul era calendarul solar. Apoi, era cel egiptean, potrivit căruia un an avea 365 de zile şi cel roman, cu an de 355 zile. În mod evident, cel egiptean era mai aproape de adevăr, fără a fi, însă, perfect. Iulius Cezar, cu aproximativ doi ani înainte să fie asasinat, a impus adoptarea calendarului egiptean, care a primit numele de „iulian”. Acesta a rămas calendarul creştinilor, vreme de secole, până la reforma gregoriană.
Problemele cu măsurarea timpului nu se terminaseră, însă. Între calendarul iulian şi cel solar e o diferenţă de 11 minute şi 14 secunde. Nu pare mult. Nici nu este. Numai că - au constatat ierarhii lumii creştine în anul 325, la Sinodul de la Niceea - de la momentul în care Cezar adoptase calendarul iulian şi până în ziua reuniunii, deci în 330 ani, diferenţa de timp, măsurat cu fiecare calendar, ajunsese la trei zile. Astfel, ziua care, în vremea lui Cezar ar fi fost 21 martie era, în anul 325, 24 martie. La acel moment, ierarhii au ales, pentru calcularea datei Paştilor, ziua de 21 martie, ignorând abaterea.
Nici acea măsură n-a rezolvat definitiv problema. Astronomii au constat că echinocţiul de primăvară - în funcţie de care se calculează data Paştilor („în prima duminică după prima lună plină care cade după sau de echinocţiul de primăvară” – n.r.) - regresa cu o zi la fiecare 123 ani. Or, asta însemna că deja calculul datei Paştilor nu mai era în acord cu luna plină astronomică.
Pentru a corecta abaterea, pe data de 24 februarie 1582, Papa Grigorie al XIII-lea a suprimat zece zile din calendar. În acel an, data de 5 octombrie a devenit 14 octombrie. Până să se ajungă la calendarul pe care ortodocşii români îl folosesc astăzi, a mai fost nevoie de câteva modificări. Mai întâi, în 1923, cele mai multe biserici ortodoxe au decis să renunţe la calendarul iulian şi să îl adopte pe cel gregorian. Totuşi, data Paştilor s-a calculat, în continuare, după calendarul iulian, potrivit căruia echinocţiul de primăvară cădea cu 13 zile mai târziu.
S-a mai constatat, apoi, că şi calendarul gregorian are o abatere de o zi, chit că ea se face simţită doar la fiecare 3.500 ani. Aşa că s-a mai îndreptat o dată calendarul, ţinându-se cont şi de acest considerent, introducându-se sistemul de bisectare, adică de adăugare, la fiecare patru ani, a unei zile, în calendar. Astfel, decalajul este de doar circa două secunde pe an, iar abaterea de o zi ar trebui să se înregistreze la mai bine de o sută de ani.

Ce este anul liturgic şi care sunt perioadele sale

Anul liturgic se diferenţiază, prin structură, de anul bisericesc. În cultul ortodox, anul liturgic este împărţit în trei perioade: Triodul (perioada prepascală), Penticostarul (perioada pascală) şi Octoihul (perioada postpascală). Triodul este o perioadă de zece săptămâni, care începe în Duminica Vameşului şi a Fariseului (cu trei săptămâni înainte de debutul Postului Mare) şi durează până în Duminica Învierii.
Triod se mai numeşte şi cartea bisericească în care sunt adunate cântările bisericeşti specifice acestei perioade.

Penticostarul este perioada imediat următoare, care începe în Duminica Paştilor şi durează opt săptămâni, până în prima duminică de după Rusalii, numită cea a Tuturor Sfinţilor. Există şi o carte bisericească numită Penticostar, care cuprinde tot cântările specifice perioadei. Urmează Octoihul, care ţine tot restul anului bisericesc. 

Citit 828 ori Ultima modificare Miercuri, 23 August 2017 21:21

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.