Gălăţenii nu-şi pot plăti datoriile

Gălăţenii nu-şi pot plăti datoriile
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

* Datoriile neonorate ale gălăţenilor au crescut cu 10 la sută într-o singură lună! * În acelaşi timp, economiile au crescut cu peste 13 milioane euro * Creditele de consum îşi păstrează supremaţia * Agenţii economici, net devansaţi de populaţie la disponibilităţile din conturi *

Creditele contractate de gălăţeni au ajuns, la sfârşitul lunii iulie, la suma de 4,03 miliarde lei, în timp ce, pe partea de economisire, depozitele şi disponibilităţile la vedere atingeau un nivel de doar 2,4 miliarde lei, rezultă din datele centralizate de BNR. Îngrijorător este însă că sumele restante au crescut la 142,56 milioane lei, cu aproape zece la sută la mult faţă de luna precedentă!

Îndatorare, de la egal la egal

În ceea ce priveşte creditele contractate, ponderea este deţinută de împrumuturile în valută. Astfel, la sfârşitul lunii iulie, creditele în lei totalizau 1.915 milioane lei, în timp ce creditele în valută erau de 2.123 milioane lei.

Agenţii economici şi populaţia au avut cam acelaşi nivel de îndatorare, cu împrumuturi de 2.085 milioane lei şi, respectiv, 1.917 milioane lei.

Din păcate, la nivelul populaţiei, creditele de consum deţin încă supremaţia în faţa creditelor destinate achiziţionării de locuinţe. În timp pentru achiziţionarea de televizoare, aspiratoare sau frigidere gălăţenii datorau băncilor peste 1.447 milioane lei, strict dedicate investiţiilor imobiliare au fost doar 410 milioane lei.

Spirala restanţelor

Partea dramatică este că valoarea creditelor restante creşte într-un ritm accelerat, fapt ce denotă că unii gălăţeni se confruntă cu dificultăţi financiare din ce în ce mai mari. La sfârşitul lunii iulie, datoriile neonorate se cifrau la 142,57 milioane lei, faţă de 129,622 la sfârşitul lunii iunie.

Spirala restanţelor este şi mai evidentă dacă ţinem cont că, în ianuarie a.c., creditele restante erau de 103,68 milioane lei, în timp ce, în iulie 2008, gălăţenii aveau datorii neachitate de doar 18,42 milioane lei!

După primele 7 luni ale acestui an, cele mai mari restanţe erau la creditele în moneda naţională, cu  un total de 108,133 milioane lei, în timp ce restanţele la creditele în valută erau în echivalentul a 34,436 milioane lei.

Bani la ciorap

În ciuda creşterii restanţelor, interesantă este, totuşi, evoluţia pe partea de economisire. Mai exact, într-o singură lună, în intervalul iunie - iulie, gălăţenii au reuşit să-şi crească disponibilităţile şi depozitele bancare cu peste 55,76 milioane lei, adică echivalentul a aproximativ 13,2 milioane euro! Se consolidează astfel un trend ce începuse să devină vizibil în ultimele luni.

Preferinţele gălăţenilor se pare că se îndreaptă spre valută, dat fiind faptul că pe acest palier saltul economiilor a fost de 34,8 milioane lei, în timp ce în moneda naţională creşterea a fost de doar 20,96 milioane lei.

Per total însă, moneda naţională îşi păstrează o poziţie solidă. Astfel, la sfârşitul lunii iulie, gălăţenii aveau economii de 1.822,4 milioane lei, din care 617,7 milioane lei erau disponibilităţi la vedere, iar 1.204,7 milioane lei erau depozite la termen şi depozite rambursabile după notificare.

În ceea ce priveşte economiile în valută, acestea totalizau echivalentul a 585,7 milioane lei, din care 193,7 milioane lei erau disponibilităţile la vedere, iar 392 milioane lei erau reprezentate de depozite.

Economii pe timp de criză

Dacă în ceea ce priveşte creditarea, populaţia şi agenţii economici se aflau oarecum pe picior de egalitate, în privinţa economisirii raportul este net în favoarea populaţiei. Astfel, dacă agenţii economici dispuneau la sfârşitul lui iulie de 248 milioane lei, populaţia avea în conturi peste 1.325 milioane lei.

Rămâne de văzut dacă şi în lunile următoare zelul pentru economisire se va păstra, dat fiind faptul că băncile au început să scadă dobânzile cu care la debutul crizei financiare au încercat să atragă lichidităţi.

De asemenea, la creditare, băncile dau semne de o oarecare dezmorţire, mai ales că statul, după obţinerea împrumuturilor externe, nu mai doreşte să ia bani din piaţă pentru susţinerea cheltuielilor bugetare. Oricum ar fi, creşterea valorii creditelor restante îndeamnă încă la prudenţă.

Citit 901 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.