Creştinii ortodocşi sărbătoresc, mâine, 8 septembrie, Naşterea Maicii Domnului. Praznicul, cunoscut şi sub numele de "Sfânta Marie Mică", este primul de mare importanţă din noul an bisericesc. Vom aveam hramuri mari atât în oraş, la biserica din Vadul Ungurului, cât şi în judeţ, la mănăstirea de la Cudalbi.
Naşterea Maicii Domnului nu e relatată în Sfânta Scriptură. Teologii au centralizat, însă, detalii ale evenimentului provenite din scrieri apocrife, cum ar fi Evanghelia Apocrifă a lui Iacov, colecţie de documente care descrie atât naşterea şi copilăria Fecioarei, cât şi pe cele ale Fiului acesteia, Iisus Hristos. Părinţii Fecioarei Maria, Ioachim şi Ana, aveau înaintaşi remarcabili. Mai exact, Ioachim era urmaş al regelui David, în vreme ce Ana cobora din familia preoţească a lui Aaron. Aşa cum fusese proorocit, Mesia, Fiul pe care Maria avea să îl aducă pe lume avea şi descendenţă preoţească, şi împărătească.
Deşi Ioachim şi Ana respectau legile vremii - atât pe cele laice, cât şi pe cele religioase - ajunseseră să fie batjocoriţi de comunitatea iudaică, din pricina faptului că nu aveau copii, ceea ce era considerat un blestem al lui Dumnezeu. Însă nici măcar în al cincizecilea an de căsătorie, când preotul le refuză jertfa, la templu, cei doi nu se revoltă. Ambii îşi aleg câte un loc ferit şi se roagă. Dumnezeul li-l trimite pe Arhanghelul Gavriil, care le spune că vor avea un copil, şi încă unul deosebit, ales de Dumnezeu. Aceasta va fi Fecioara Maria, care îl va aduce în lume pe Hristos.
Hram în oraş şi în judeţ
Biserica din Vadul Ungurului este una dintre cele mai vechi din oraş. Temelia i-a fost aşezată în urmă cu aproape 150 de ani. Înaintea bisericii pe care o vedem astăzi, însă, mai existaseră, în acelaşi loc, o biserică din nuiele şi una din paiantă.
Referitor la lăcaşul de azi: "Ctitorii fondatori, fraţii Ioan Hagi, Neculai şi Manolache Hagi, ai sfintei biserici cu patronul Naşterea Maicii Domnului din suburbia Vad Ungurului oraşul Galaţi au pus piatră temeliei la această biserică la anul 1871, august 8 zile.(...) Prea Sfinţitul Episcop Melchisedec (...) a binevoit a veni cu toată sfeta episcopală, precum şi cu protoiereul Ioan Severin şi au sfinţit această biserică în anul 1875, August 30 zile", se arată în documentul emis în timpul primul episcop al Dunării de Jos.
Al doilea mare hram al zilei de mâine va fi cel al Mănăstirii Cudalbi. Aceasta datează din 1925, biserica fiind ridicată până în anul 1933. La început s-a numit "Gologanul", după numele moşiei din zonă. Desfiinţată în timpul comunismului, mănăstirea îşi va relua activitatea şi va înflori după 1990.
