* De 17 ani n-a mai avut echipa gălăţeană de Liga I o asemenea indispoziţie de a marca goluri * Gruparea roş-alb-albastră a avut sezoane în care după primele trei etape punctase deja de câte şapte, opt sau chiar douăsprezece ori! * Şi la capitolul goluri primite este o situaţie nouă: o defensivă mai bună la început de stagiune s-a mai întâlnit doar în campionatul 1997-98 *
Goluri marcate de Oţelul după primele trei runde
- 1 gol (1992-93, 2009-10);
- 2 goluri (1995-96, 2004-05, 2005-06, 2006-07);
- 3 goluri (1993-94, 1996-97, 2001-02, 2003-04, 2007-08);
- 5 goluri (2002-03);
- 6 goluri (1998-99, 2000-01);
- 7 goluri (2008-09);
- 8 goluri (1994-95);
- 10 goluri (1997-98);
- 12 goluri (1999-2000).
Mai întâi punctele, apoi distracţia?
Sterilitate soră cu aroma farmaciilor, deşert în toată regula, Sahara recompusă la malurile Dunării. Spuneţi-i cum vreţi, însă aşa se prezintă pofta de gol a echipei de fotbal Oţelul Galaţi.
Reuşita superbă a atacantului Mircea Axente, în deplasarea de la Internaţional Curtea de Argeş, a rămas singura din linia de clasament a roş-alb-albaştrilor după primele trei etape ale Ligii I, ediţia 2009-2010.
„Staţi liniştiţi, vom marca, jocul nostru va creşte în intensitate”, spune mereu tehnicianul Dorinel Munteanu, care a remodelat trupa din stagiunea precedentă cu multe piese absolut noi. Filosofia noului antrenor de la Galaţi este însă una pragmatică: lui Munti îi plac mai întâi punctele şi apoi „bateria” de goluri.
Cinci ocazii în trei meciuri
Şi la Cluj-Napoca era cât pe ce să smulgă un 0-0 dacă nu cădea ca un trăsnet şutul-bombă al ivorianului Traore. Iureşul ofensiv de pe vremea lui Petre Grigoraş – excepţie face primăvara lui 2009 – este istorie, iar Oţelul de acum buchiseşte teoria italiană de apărare, celebrul catenaccio.
Construcţia este mult mai anevoioasă şi, ca atare, ocaziile clare de poartă se nasc foarte greu, parcă prin cezariană. O situaţie excelentă la Mioveni, cu Internaţional, din care a şi ieşit „boaba” lui Axente, două, maxim trei cu Ceahlăul Piatra Neamţ, la acel 0-0, şi una în fieful CFR-ului, un şut violent al aceluiaşi Mircea Axente.
Iată puţinele momente fierbinţi ale ofensivei gălăţene din vara lui 2009! Doar în stagiunea 1992-93 s-a mai întâmplat ca „oţelarii” să aibă un singur gol înscris după buchetul primelor trei meciuri.
„N-am ce să-mi reproşez”
Catenaccio spuneam? Ei bine, din 1997 nu s-a mai pomenit ca Oţelul să încaseze numai o lovitură după cele trei jocuri din startul anului competiţional.
Atunci, însă, echipa de la Dunăre avea deja un golaveraj de 10-0, Vasile Simionaş şi ai săi erau obişnuiţi cu întrecerile europene! „Încă n-am ce să-mi reproşez, sunt antrenor nou la această echipă şi cred că ne aflăm pe drumul cel bun.
Suporterii au tot dreptul să trăiască din nostalgiile vremurilor trecute, dar îi asigur că vom face tot posibilul pentru a-i ţine lângă noi”, comentează Munteanu. Pe el îl aşteaptă un meci de referinţă în scurta sa carieră de „oţelar”: duelul cu Steaua Bucureşti, club la care a activat atât ca jucător, cât şi ca antrenor. Fanii gălăţeni pun mare preţ pe această partidă!
Comentariu foto: Pentru „oţelari” mingea din vara lui 2009 pare mult mai grea. Zici că-i medicinală!
Foto: Prosport
