Preşedintele Klaus Iohannis cere Parlamentului reexaminarea Legii 304 privind organizarea judiciară, şeful statului arătând că unele dispoziţii ale actului normativ sunt neclare, lipsite de coerenţă şi previzibilitate, putând afecta exigenţele constituţionale şi standardele europene şi internaţionale în materie de independenţă şi bună funcţionare a sistemului judiciar.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele Klaus Iohannis a trimis, vineri, preşedintelui Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, o cerere de reexaminare a Legii privind organizarea judiciară, care reglementează activitatea autorităţii judecătoreşti.
Klaus Iohannis a atacat această lege şi la Curtea Constituţională, care, în 30 mai, a respins ca inadmisibilă obiecţia de neconstituţionalitate formulată de către şeful statului. În sesizarea transmisă CCR, Iohannis se referea şi la Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, spunând că limitarea numărului de posturi la 15 contravine chiar rolului Ministerului Public, legiuitorul creând o structură deosebit de suplă prin raportare la competenţele atribuite şi prin raportare la importanţa cauzelor pe care le instrumentează.
Neclarităţi şi prevederi contrare cerinţelor constituţionale
Şeful statului afirmă că prevederea potrivit căreia "configuraţia sălii de judecată trebuie să reflecte principiul egalităţii de arme în ceea ce priveşte aşezarea judecătorului, procurorilor şi avocaţilor" este una neclară şi lipsită de previzibilitate, contrar cerinţelor constituţionale de calitate a legii. "Formularea (...) este neclară şi imprecisă, neputându-se deduce în ce măsură aşezarea participanţilor la proces în sala de judecată influenţează posibilitatea părţilor de a-şi prezenta cauza sau probele şi nici configuraţia potrivită care ar asigura respectarea principiului egalităţii de arme, contrar exigenţelor constituţionale de calitate a legii", spune el, adăugând că această prevedere nu face nicio trimitere la aşezarea părţilor, iar astfel reglementarea acordă drepturi suplimentare persoanelor asistate de avocaţi faţă de cele care nu beneficiază de această asistenţă, realizându-se un regim juridic diferenţiat pentru părţile din proces. Şeful statului menţionează că aceste dispoziţii introduc o discriminare, întrucât, în lipsa unui criteriu obiectiv şi raţional, se instituie un tratament juridic diferit după cum părţile sunt sau nu asistate/ reprezentate de avocat.
