O "lipsă a proiectelor mature" dezvoltate de România

O "lipsă a proiectelor mature" dezvoltate de România
Evaluaţi acest articol
(2 voturi)

Europarlamentarul Corina Creţu, fost comisar european, afirmă că România este "foarte întârziată" în ceea ce priveşte accesarea de fonduri europene. "Acest Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă reprezintă, cumva, o şansă istorică, pentru că vine în plus faţă de alocările pe care România oricum le avea ca membră a Uniunii Europene, care sunt de peste 30 de miliarde de euro. Cu ambele programe, România este foarte întârziată, inclusiv în ceea ce priveşte absorbţia 2014-2020. Deci avem 29 de miliarde de euro PNRR, avem o alocaţie de peste 30 de miliarde de euro pentru 2021-2027 (…) dar încă România nu a început să implementeze 2021-2027, nu are încheiate acordurile de parteneriat. Spania şi Franţa au atras deja miliarde de euro atât din PNRR, cât şi din 2021-2027, au încheiat primele jaloane, în schimb România va trimite prima cerere de plată de-abia în luna mai", a afirmat Corina Creţu duminică, în emisiunea Insider Politic, difuzată de Prima Tv.

Fostul comisar european spune că în perioada în care deţinea această funcţie a constatat "lipsa proiectelor mature" dezvoltate de România, ea arătându-se convinsă că România se confruntă şi în prezent cu această problemă, vorbind în context despre "ideea de a face întotdeauna proiecte mici, doar pentru a mulțumi toţi primarii, fără o viziune de dezvoltare de ansamblu pentru România".

"În 2019, când am plecat din funcţia de comisar, aprobasem toate proiectele pe care România le depusese. Am aşteptat proiectele spitalelor regionale, au fost depuse după ce am plecat eu. Nici acum nu e depusă cerere de finanţare pentru niciuna din autostrăzi, autostrada Moldova sau Unirii, este vorba de Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni. Deci nu sunt depuse cereri de finanţare, e adevărat că am înţeles că se lucrează şi după aceea urmează să fie depuse. În mod normal, se face invers: întâi se cere acordul - am avut un caz din acesta pe tronsonul Sibiu-Piteşti, unde Comisia nu a aprobat studiul de mediu şi pe acel tronson nu a putut lua bani europeni, deci s-a finanţat din bugetul naţional pentru că acel tronson nu a fost finanţat", a adăugat Corina Creţu. În plus, referindu-se la proiectele spitalelor regionale pe care România vrea să le construiască pe bani europeni, a precizat că "fiecare ministru al Sănătăţii care a venit a vrut un alt proiect" și a adăugat că nicio altă ţară nu a avut nevoie de şapte ani pentru a ridica un astfel de spital.

Corina Crețu a explicat și că prefinanţarea de 3,7 miliarde de euro primită de România este ceva ce "se dă automat pentru a ajuta statele membre să pornească lucrările, după care vor veni controalele".

Citit 616 ori Ultima modificare Duminică, 08 Mai 2022 17:05

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.