Pessac este "o comună", spun francezii (până la Primul Război Mondial, şi în România se folosea termenul, pornind de la "comunitate", chiar pentru oraşe mari precum Galaţiul). Are aproape 39.000 kmp (faţă de Galaţi, cu peste 246.000 kmp) şi aproape 63.000 locuitori (faţă de Galaţi, cu aproape 250.000 rămaşi). O enormă zonă verde, în care albinăritul hrănea vechile populaţii neolitice. Aceaste plaiuri sunt vestite pentru vinul lor, pe care însuşi marele Montesquieu a „compus” cândva din viile sale. E vestit vinul dulce din Cadillac şi St. Croix de Mont. Există aproximativ 50 de soiuri AOC (vin cu Denumire de Origine Controlată) în regiunea Bordeaux, unde găsim soiurile de struguri pentru vin roşu Cabernet, Sauvignon, Merlot, Cabernet Franc, Malbec şi Petit Verdot. De la vin simt nevoia să alunec la dragoste şi la trădările în dragoste. Îmi face o plăcere enormă să mai amân o vreme, aşa cum ar părea firesc din punct de vedere cronologic, vremea turnirurilor, pentru a-l evoca acum pe marele scriitor François Charles Mauriac, născut la Bordeaux, metropola care a înglobat şi cochetul orăşel Pessac. Scriitorul construia pe teme copleşitoare alte doamne Bovary. Academician, romancier, Mauriac (11 octombrie 1885 – 1 septembrie 1970), romancier, dramaturg, critic, poet, jurnalist pentru celebrul cotidian „Le Figaro” (80.000 exemplare!) şi eseist de renume, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1952, „pentru profunda perspectivă spirituală şi intensitatea artistică cu care romanele sale au pătruns în drama vieţii umane”. Preşedintele De Gaulle îi conferea după război celui care scotea pentru Rezistenţă clandestinul „Le Cahier Noir”, înaltul ordin al Marea Cruce a Legiunii de Onoare franceze (Regina Maria a României şi prinţesa Martha Bibescu au fost două dintre românele care şi-au adjudecat de asemenea acest ordin). A condamnat folosirea torturii în armată. Pentru „Le désert de l'amour„, primea în 1926 Marele Premiu pentru Roman al Academiei Franceze! „Este romanul renunţării mele. Ar putea fi titlul întregii mele opere”, scria, profund marcat. Tulburătorul său roman „Thérèse Desqueyroux” avea să fie ecranizat excelent în 1962 (co-scenarişti, regizorul Georges Franju, Mauriac şi fiul său Claude), cu Emanuelle Riva Philippe Noiret în rolul principal, difuzat înainte de 1989 şi de Televiziunea Română!
În foto 1, galerie - François Nauriac (sursa, Wikimedia common). Foto 2. Exotic: Insula Dorinţelor, din Caraibe, are corali, nu "insule" de PET-uri ca pe la noi (sursa, France.fr)
