Despre comorile noastre, la superlativ/ Prinţul Charles, îndrăgostit de România

Despre comorile noastre, la superlativ/ Prinţul Charles, îndrăgostit de România
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Avem o ţară absolut minunată, dar nu o apreciam la adevărata valoare. Nu e prima dată când românii aud această afirmaţie, iar săptămâna trecută au avut ocazia să o asculte din nou, la lansarea oficială în România a părţii a treia din seria de documentare „Wild Carpathia”.

Aceste documentare, în a căror realizare este implicat chiar prinţul Charles al Marii Britaniei, prezintă frumuseţea Carpaţilor şi a altor zone turistice din România. Ele au şi scop educaţional, atrăgând atenţia românilor asupra comorii nepreţuite de care se bucură şi pe care trebuie să o conserve pentru generaţiile viitoare. De altfel, însuşi prinţul Charles afirmă, în partea a treia a documentarului „Wild Carpathia”, că România este o ţară minunată, cu oameni remarcabili, dar că o mare problemă pe care a întâlnit-o aici este legată de concepţia că lucrurile noastre sunt vechi şi demodate, că ar fi irelevante pentru turişti.

Părerea unui cap încoronat

Partea a treia a seriei de documentare, lansată săptămâna trecută, promovează mai multe zone din România, între care oraşul Cluj-Napoca, Maramureşul, cimitirul de la Săpânţa, Bucovina, Munţii Făgăraş, Valea Zălanului şi satul Saschiz. De asemenea, include un interviu cu prinţul Charles al Marii Britanii, prin care acesta îşi manifestă dorinţa de a ajuta România să-şi conserve moştenirea culturală rurală.

După cum relatează agenţia Mediafax, prinţul Charles răspunde pe larg la întrebarea scenaristului şi prezentatorului documentarului privind conservat peisajul mitic din România. „În ziua de azi, este o adevărată provocare. Întâi şi întâi, trebuie convinşi oamenii de cât de preţios este. Trebuie să oferi protecţie în contextul dezvoltării durabile. Nu poţi opri dezvoltarea, dar cheia este să lucrezi, pe cât posibil, cu localnicii care, în nouă cazuri din zece, şi în toată lumea este la fel, nu vor să vadă mediul distrus. Dar vor să găsească moduri şi ocazii de a-şi îmbunătăţi viaţa păstrând tradiţiile, fie ele în mediul antropic sau natural", spune prinţul Charles.

Acesta adaugă: "Oamenii de aici aruncă lucrurile vechi, dar ajung să le vadă valoarea mai târziu. De multe ori, este deja prea târziu, fiindcă au dărâmat multe clădiri sau le-au modernizat excesiv. Cererea uriaşă pentru hrană şi lucruri trebuincioase e evidentă. Dar un aspect vital e cum abordezi comunităţile locale. Cum să ajuţi la supravieţuirea micilor proprietari. Această parte a lumii nu este pentru arat. Dacă s-ar ara, s-ar elibera mult carbon, foarte dăunător. Păşunile de aici sunt de-a dreptul unice la nivel european şi mondial. N-am mai văzut ceva asemănător, n-a mai rămas aşa ceva nicăieri. Sunt o bijuterie din coroana României. Poate oamenii nu văd asta, dar România este o ţară minunată. Aici trăiesc oameni remarcabili, care nu se dau bătuţi. Au trăit experienţe îngrozitoare, care i-au afectat foarte mult: cele două războaie mondiale şi toate celelalte suferinţe trăite de la al Doilea Război Mondial până acum. Aceşti oameni au trecut prin multe, au văzut multe suferinţe, distrugeri, iar vieţile le-au fost distruse. Le suntem datori să găsim o cale pentru un viitor mai bun, care să le păstreze cultura, tradiţiile şi valorile”, spune prinţul.

Despre identitate culturală

Vorbind despre restaurarea casei pe care o deţine în Transilvania, în Valea Zălanului, prinţul Charles consideră că a avut noroc că a găsit oameni minunaţi care i-au învăţat pe localnici să folosească tehnicile. „De fapt, i-au ajutat să-şi redescopere tehnicile înnăscute. Vreau să arăt ce se poate face cu aceste case pentru a le face potrivite pentru turişti, înglobând tradiţionalul şi modernul deopotrivă. Sunt lucruri absolut speciale. Avem nevoie şi de biodiversitate, dar şi de diversitate culturală. Pericolul globalizării în masă e dat de faptul că, înainte să-ţi dai seama, îţi pierzi identitatea culturală. Acesta e cel mai mare pericol”, a mai spus Prinţul Charles.

Citit 2137 ori Ultima modificare Marți, 26 Mai 2015 14:16

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.