Reţelele de socializare, virusul care atacă limba română

Reţelele de socializare, virusul care atacă limba română
Evaluaţi acest articol
(8 voturi)

Poate acum mai mult ca niciodată, stâlcirea limbii române pe reţelele de socializare şi pe diversele platforme online este evidentă. Folosirea lui "â" la începutul cuvintelor (exemplu: ânţeles, ântotdeauna, etc), lipsa prepoziţiei "pe" înainte de "care", cuvinte traduse aiurea din limba engleză, doar de dragul conversaţiei (funcţionabil, etc) şi, bineînţeles, limbajul vulgar, din ce în ce mai prezent, toate acestea sunt elemente care duc la "asasinarea" limbii române, aşa cum o ştim şi o învăţăm în şcoală. Şi totul a început cu un "k" în loc de "ca" şi un "sh" în loc de "ş"!

Acum câţiva ani, în mediul online circula o întrebare. De ce oamenii folosesc "k" în loc de "ca"? Este clar că nu se poate vorbi despre economie de caractere, într-un mesaj scris, dat fiind că "ş" a fost înlocuit de "sh", iar "ţ" de "tz". Este mai cool? Sună mai în trend? Utilizatorii care folosesc astfel de prescurtări sau, pe alocuri, alungiri, par mai dotaţi din punct de vedere al inteligenţei virtuale? Aşadar, vă puteţi închipui de ce a apărut şi celebra glumă: "Ke faki, păpusha? Un kkt!".

Cine are grijă de limba română?

Personal, sunt oripilat de faptul că, începând de la nenea Ghiţă de la Cerţeşti şi până la preşedintele Camerei Deputaţilor, limba română este doar aşa, un moft. Fiecare vorbeşte cum vrea, cum poate, cum ştie şi nimeni nu îl mai trage la răspundere. Doar aşa, un pic de amuzant pe reţelele de socializare! Ultima gafă a lui Liviu Dragnea mi-a atras atenţia. "Vom vede dacă doamna Dăncilă este bună de prim-ministru!". Este bine că "vom vede", dar parcă mai bine ar fi dacă "vom vedea"!

Aşadar, dacă nici Parlamentul, păstrător al suveranităţii naţionale şi al identităţii naţionale, nu are grijă de limba română, atunci cine? Nu cumva de aici, încă de la noţiunile de bază, de la abecedar, se trag toate problemele, nu doar ale politicii române, ci şi ale şcolii noastre? Pentru că, să recunoaştem, sunt şi dascăli care abia leagă corect două vorbe în limba română.

Cuvântul săptămânii

Jargonografie = tulburare a expresiei grafice, de ordin caligrafic şi psihografic, cu substituirea sau deformarea cuvintelor, care îşi pierd semnificaţia, mesajul fiind incomprehensibil. Adică exact ceea ce se întâmplă de cele mai multe ori pe reţelele virtuale!

Citit 2107 ori Ultima modificare Joi, 18 Ianuarie 2018 16:13

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.