Dedicată Centenarului, Ediţia a III-a a „Şcolii de vară dunărene”, finanţată de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, s-a îmbrăcat în Sărbătoare pentru cei 50 de dascăli, scriitori, cântăreţi români, care şi-au deschis baierele inimii şi nu o dată doar au plâns, au râs şi au aplaudat. Galațiul este oraşul care, după ce României i-au fost răpite, de aliatul imperial ţarist, judeţele din sudul Basarabiei, a oferit adăpost refugiaţilor români – însuşi Costache Negri îşi oferea propria casă pentru găzduirea Seminarului Teologic refugiat de la Ismail. Românii de peste graniţe dictate de vremuri au avut parte în această săptămână de un tur de onoare cultural al oraşului, conduşi în instituţii de cultură, unde au fost primiţi la nivelul cel mai înalt. Mulţi şi-au uscat lacrimile la căldura limbii române vorbite fără oprelişti.
Gazdă a evenimentului, desfăşurat între 15 şi 20 iulie, a fost Colegiul Naţional „Costache Negri". Cu cuvinte calde – “E un moment emoţionant pentru noi! Oaspeţii ne-au făcut deosebita onoare să sărbătorească împreună cu noi Centenarul” – a salutat prof. Andra Manuela Ionescu – director al colegiului. Teodor Ştefănică, inspector şcolar, a comparat colegiul cu “o Sorbonă gălăţeană”.
Au onorat deschiderea festivă secretarul de stat de la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni Lilla Boglarka Debelka, Natalia Ursu – inimosul coordonator al Centrului de Informare al României din Ismail, Ucraina, deputatul Constantin Codreanu – preşedinte pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării. Din Chişinău, cunoscutul militant Vlad Cubreacov. Au mai vorbit cercetătorul Tudose Tatu, lect. univ. dr. Vasile Stoica - Facultatea de Ştiinţe Juridice, Sociale şi Politice de la Universitatea Dunărea de Jos, prof. univ. dr. Mihaela Dumitriu, Facultatea de Arte a aceleiaşi universităţi, reprezentanţii filialei Asociaţiei Cultul Eroilor – gral. (r) dr. Ion Vulpe şi col. Marian Paraschivan – preşedintele filialei, poetul clujean Sandu Cătinean.
Daruri de suflet românesc
Poetul basarabean Popa Ion Pădure a dăruit colegiului seria de volume „Localităţile Republicii Moldova”, poetul Ion Bâcu din satul Barta, Ucraina, publicat în volum la Galaţi, şi, tot de peste acea graniţă, interpreţii Valentina şi Andrei Tcaci, curajoasa profesoară de Română Zinaida Pinteac – disciplină acum „expropiată” de averea cuvântului românesc, nouă ani director de şcoală în satul Frumuşica Nouă, acum zis Staroselie, interpreta Maria Catanoi şi sibianul Dumitru Stroie. Asociaţia „Tinerii şi Viitorul”, condusă şi „prefaţată” de prof. Ştefania Cojocaru, ne-a încântat cu tinerii săi elevi voluntari: o scenetă cu Ecaterina Teodoroiu, regina Maria şi un militar român din Primul Război Mondial. Cubreacov a prezentat dinamica mişcării unioniste: „Profesorii şi învăţătorii, cei care sunt formatori de opinie, sunt primii ostaşi ai Unirii, ai interesului nostru naţional, de refacerea unităţii. Republica Moldova, al doilea stat românesc, este un şantier al Unirii acum.” Cam un milion de cetăţeni de peste Prut au buletin sau paşaport românesc. La Ungheni, se construieşte un gazoduct prin care va veni gaz din România, pentru emanciparea faţă de Moscova. A vorbit şi Daniela Cojocaru, profesor de Istorie al colegiului, iar prof. Constantin Şerban Constantin, tot de Istorie – fost director aici, a relatat episodul în care delegaţi basarabeni au reclamat lui Ion Antonescu că prefecţi numiţi de Bucureşti se dedau la abuzuri „ca într-o ţară ocupată”. Istoria trebuie cunoscută complet… Ne-a impresionat gestul elevei Nicol Elena Avram, care a oferit oaspeţilor o donaţie personală de carte românească: „Am strâns câteva cărticele, care sperăm că vor fi de folos”. Au cântat elevele Sârghi Alexandra Serenada şi Goga Alexandra Nicole, au dansat micuţii de la Grădiniţele Nr. 30, Nr. 9, de la Doiniţa Covurluiului. Multă lume a purtat straie naţionale.
Înfrăţirile duc la cunoaştere şi Unire
„Vreo 200 consilii locale şi primării din Republica Moldova au optat deschis şi oficial pentru re-Unirea noastră. Trebuie să ştiţi că am ajuns, într-un an şi jumătate, de la 116, la 529 de acorduri de înfrăţire, ceea ce înseamnă solidaritate, proiecte comune, o cunoaştere mai bună. Unirea este inevitabilă!” - a spus Vlad Cubreacov, jurnalist, fost deputat, preşedintele Asociaţiei „Răsăritul Românesc” - Chişinău. Activistul a citat din Psalmul 132: „Iată acum ce este bun şi ce este frumos, decât numai a locui fraţii împreună! (…) că unde este unire acolo a poruncit Domnul binecuvântarea şi viaţa până în veac”.
În foto 1 galerie, eleva Nicol Avram, oferind cărţi, alături de dna Natalia Ursu; foto 2 - unionistul Vlad Cubreacov a avut un mesaj puternic:
